Presshub: Ministerul Afacerilor Externe, intre realitate si aparenta

analize

Domnul Emil Hurezeanu se afla la inceputul mandatului de ministru al afacerilor externe. In mod evident, il creditam ca are bunavointa si ca vrea sa performeze intr-o misiune deloc usoara, cu atat mai mult cu cat domnia sa – nefiind diplomat de cariera si desfasurand doua mandate de ambasador, unul la Berlin, celalalt la Viena, dar ambele din pozitia de apropiat al presedintelui Klaus Iohannis – a vazut numai partea usor formala si cosmetizata a institutiei.

Acum, insa, domnul Hurezeanu trebuie sa dea piept, pe de-o parte, cu elaborarea pozitiilor de politica externa in hatisul politic de la Bucuresti, iar pe de alta parte, cu functionarea birocratica si administrativa a MAE. Pe ambele fronturi, este chemat sa puna in practica ceea ce se asteapta de la actualul executiv, anume buna guvernare. Tot pe ambele fronturi, insa, domnia sa are nevoie de sustinerea aparatului de specialitate – diplomatic si administrativ – din structura MAE. Adica acel aparat care in alte tari este nu o data desemnat drept elita administratiei publice.

Totusi, asa stau lucrurile si la noi? Raspunsul la aceasta intrebare nu este (si nu are cum sa fie) usor si simplu. In ansamblu, in MAE activeaza in prezent un numar consistent de diplomati – tineri si mai putin tineri – care au datele necesare pentru a raspunde adecvat la provocarile meseriei. Care, trebuie spus, se desfasoara intr-un mediu competitiv cu structurile diplomatice ale unor state cu lunga experienta istorica in acest domeniu, aceste state fiind aliatii nostri din NATO si partenerii din Uniunea Europeana.

In MAE sunt totusi si lumini si umbre. In structura de personal a Ministerului se regasesc si persoane care nu prea au ce cauta pe acolo, situatia devenind si mai complicata atunci cand asemenea persoane gasesc sustinere pentru a fi trimise la misiunile diplomatice din sistemul exterior. Mai sunt si persoane care nu se lasa duse la pensie, desi limita de varsta este depasita, iar randamentul sufera. Nu lipsesc cazurile in care unele persoane au patruns in corpul diplomatic fara a fi trecut prin vreun concurs de admitere (conditie ceruta de Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic si Consular), sau acelea ale altor persoane care au fost cu regularitate promovate in grad diplomatic desi activitatea lor concreta nu avea legatura cu diplomatia. Dar de aceste aspecte nu ne vom ocupa acum, ci cu o alta ocazie.

Ceea ce are importanta acum este ca noul ministru de externe sa se poata baza in actiunile sale pe corpul inaltilor functionari din varful ierarhiei diplomatice, care conduc principalele departamente si principalele misiuni diplomatice din sistemul exterior. Aici, insa, domnul Hurezeanu se va confrunta cu o situatie complicata, creata de actiunile predecesorilor sai imediati, anume Bogdan Aurescu si Luminita Odobescu.

In mod concret, fostii titulari ai portofoliului Afacerilor Externelor au constituit o adevarata casta formata dintr-un numar impresionant de diplomati care au fost promovati la cel mai inalt grad diplomatic, acela de ambasador. Mecanismul a fost unul simplu: intrucat potrivit Legii 269/2003 (art. 10), „Gradul diplomatic de ambasador se acorda prin decret, de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului afacerilor externe”, cei doi ministri mai-sus amintiti au facut propuneri, iar Klaus Iohannis a facut ceea ce stie mai bine: a semnat, ca primarul!

In mod concret, incepand din 2019, in valuri succesive, au devenit ambasadori de cariera un numar de 45 diplomati. Fapt fara precedent in istoria diplomatiei romane!

Are insa importanta aceasta situatie? Sigur ca da. In primul rand, pentru ca recurgerea la asemenea promovari trebuie sa implice aspectele calitative, legate de nevoia ca persoanele promovate sa fi avut un parcurs de cariera pe care sa se intemeieze un asemenea salt profesional.

Numai ca simpla verificare a numelor care fac obiectul decretelor publicate pe acest subiect in „Monitorul Oficial al Romaniei” (in 29 noiembrie 2019, 9 decembrie 2020, 10 septembrie 2021, 1 septembrie 2022, 1 septembrie 2023 si 30 august 2024) este de natura sa indice faptul ca au fost numeroase cazuri de diplomati care au primit gradul de ambasador de cariera fara ca ei sa fi avut pana la acel moment un parcurs profesional care sa impuna o asemenea promovare.

In primul rand, cei vizati nu aveau la momentul promovarii experienta conducerii unei misiuni diplomatice a Romaniei. Este ca si cum in armata Romaniei ar fi promovat la gradul de general un militar care nu ar avea la activ conducerea unei mari unitati militare.

Citeste mai mult pe presshub.ro.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre:

Comentarii: