Proiectul Neptun Deep, considerat strategic pentru independența energetică a României, este înconjurat de o serie de contradicții instituționale privind finanțarea și protecția infrastructurii din Marea Neagră. Planul SAFE, prin care România împrumută 16,68 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare, nu include finanțări dedicate explicit pentru protejarea investițiilor offshore de la Neptun Deep.
Organizația susține că declarațiile lui Radu Burnete, consilier prezidențial și a ministrului energiei Bogdan Ivan, respectiv cele venite din zona unor oficialii militari ridică semne de întrebare privind protecția infrastructurii offshore din Marea Neagră.
Într-o clarificare transmisă oficial către Greenpeace România de Cancelaria Prim-Ministrului se precizează negru pe alb că în planul SAFE nu există achiziții care să vizeze zona offshore și protecția infrastructurilor critice din cadrul Neptun Deep.
În paralel, în spațiul public au apărut declarații diferite privind modul în care ar urma să fie protejat proiectul și dacă infrastructura din larg ar beneficia sau nu de protecția NATO.
Pentru a înțelege mai bine contextul și implicațiile acestor mesaje contradictorii, am stat de vorbă cu Mihnea Matache, purtător de cuvânt Greenpeace România, care a oferit clarificări suplimentare despre demersurile organizației și despre răspunsurile primite de la instituții.
Potrivit comunicării oficiale primite de Greenpeace, Planul SAFE nu prevede finanțări dedicate pentru protecția proiectului Neptun Deep. Această poziție intră în contrast cu declarațiile consilierului prezidențial Radu Burnete, care a vorbit despre necesitatea investițiilor în capacități de detectare – radare, drone și sisteme de monitorizare – ca prioritate pentru protejarea infrastructurii offshore până în 2027.
La solicitarea Presshub.ro, consilierul prezidențial Radu Burnete a transmis că declarația sa nu contrazice ce spune Guvernul, dimpotrivă, în programul SAFE se prevede achiziționarea de echipamente militare de detecție care vor ajuta inclusiv la supravegherea mai bună a spațiului aerian din zona offshore, chiar dacă, spune acesta, investițiile respective nu sunt dedicate exclusiv protejării proiectului Neptun Deep.
Așadar întrebarea celor de la Greenpeace nu este corect adresată și de aici a apărut confuzia, iar Guvernul a răspuns corect că nu sunt investii dedicate exclusiv pentru protejarea Neptun Deep.
În același timp, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat public că platforma de extracție ar fi protejată de Articolul 5 al NATO, sugerând o umbrelă de securitate colectivă.
În opoziție cu această interpretare, șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că zona economică exclusivă a României nu beneficiază automat de aceeași protecție ca teritoriul național, ceea ce ar însemna că un atac asupra infrastructurii offshore nu ar activa în mod direct sprijinul militar al aliaților.
Declarația a fost formulată pe 14 ianuarie 2026, la o întâlnire cu jurnaliștii, și s-a transmis explicit de către șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad că România nu are capacitatea de a proteja zona economică exclusivă.
„Zona Economică Exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferențe în zona noastră”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad.
Citește mai mult pe presshub.ro.