Adaugă ca sursă preferată pe Google
Uniunea Europeană se află în fața unei dileme majore: cum să-și asigure securitatea economică și independența în aprovizionarea cu materii prime esențiale pentru tranziția verde, fără a compromite valorile democratice și standardele de mediu pe care se întemeiază proiectul european.
Adoptarea Actului privind materiile prime critice (CRMA) a deschis calea pentru accelerarea proiectelor miniere strategice, însă a stârnit controverse aprinse în rândul societății civile. În România, proiectul minier Rovina – desemnat ca investiție strategică – a devenit un caz test care scoate în evidență tensiunea dintre obiectivele economice ale UE și drepturile comunităților afectate, ridicând întrebări incomode despre costurile reale ale „independenței energetice” europene.
Ce este CRMA sau Raw Material ACT
Actul privind materiile prime critice (CRMA) este o inițiativă legislativă a Uniunii Europene adoptată la data de 23 mai 2024, care are ca scop asigurarea aprovizionării cu minerale strategice necesare pentru tranziția energetică. Deși a fost promovată ca o soluție pentru a reduce dependența UE de țări terțe, cum ar fi China, și a accelera obiectivele ecologice, legea a stârnit numeroase controverse. Criticii susțin că, sub pretextul securității și urgenței, CRMA sacrifică principii democratice și de mediu.
Legea este văzută ca un instrument care subminează standardele de transparență, stabilind termene accelerate pentru proiectele miniere și limitând participarea publică. Această abordare a generat nemulțumiri în rândul ONG-urilor de mediu și al comunităților locale, care argumentează că procesul de autorizare devine superficial și că potențialul impact negativ asupra ecosistemelor și a sănătății oamenilor este ignorat. Astfel, o inițiativă menită să sprijine tranziția verde este percepută ca o amenințare la adresa mediului.
CRMA a fost adoptat într-un context de tensiuni geopolitice, marcat de dependența Europei de importurile de materii prime. Acesta este considerat a fi un răspuns la o criză de securitate economică, însă criticii avertizează că graba de a extrage resurse din interiorul granițelor UE riscă să submineze standardele democratice, care ar trebui să fie fundamentale pentru orice politică europeană. În cele din urmă, controversa legată de CRMA ridică întrebarea dacă obiectivele economice pot fi atinse fără a compromite valorile și principiile care stau la baza Uniunii Europene.
CRMA: O lege „verde” care sacrifică mediul?
Pe 16 noiembrie 2023, peste 100 de ONG-uri, asociații și experți, (printre care și Declic România), din cel puțin 34 de țări de pe patru continente au semnat o scrisoare comună adresată Președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola și membrilor Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), reprezentanților Consiliului Europei, inclusiv miniștri și ambasadori, care au competențe în adoptarea legislației europene, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarilor responsabili de politicile europene.
Semnatarii scrisorii se opun inițiativelor miniere și politicilor, precum CRMA, care consideră că sacrifică protecția mediului și drepturile comunităților în favoarea intereselor economice:
”Semnatarii acestei scrisori sunt organizații civice și de la nivel local, mișcări, comunități indigene recunoscute în Uniunea Europeană, grupuri civice locale, cadre universitare și experți. Avem experiență directă în evaluarea costurilor reale și adesea ascunse ale mineritului, inclusiv a impactului acestuia asupra oamenilor, mediului, bunei guvernări și a statului de drept. Din cauza deficiențelor grave prezentate mai jos, solicităm retragerea Actului privind materiile prime critice (CRMA). Respingem politicile înșelătoare care stau la baza sa, inclusiv incapacitatea de a înțelege implicațiile corupției, absența dreptului comunităților de a spune „Nu” și a drepturilor naturii, precum și legitimarea și sprijinirea unor scheme manipulative de „acceptare socială” și de certificare a mineritului, care încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor și etica cercetării” se menționează printre altele în scrisoare.
Citește mai mult pe presshub.ro.
Recomandări
Citește mai departe
Iranul încearcă să își consolideze legăturile politice, economice și de securitate cu statele din spațiul postsovietic, în timp ce confruntarea cu Statele Unite și Israelul continuă. Președintele Masoud Pezeshkian, prezent vineri pentru prima dată la summitul Comunității Statelor Independente, a propus crearea unui mecanism permanent „CSI+1”, prin care Teheranul să coopereze direct cu organizația dominată […]
Picioare reci, senzație de greutate, amorțeală, umflarea gleznelor sau durere care apare în timpul mersului. Sunt manifestări pe care multe persoane le pun pe seama oboselii, a vârstei sau a unei zile petrecute prea mult în picioare. Uneori, însă, ele pot avea legătură cu modul în care sângele circulă prin artere și vene. Circulația deficitară […]
Criticat în Germania pentru legăturile sale persistente cu Moscova în ciuda războiului din Ucraina, fostul cancelar Gerhard Schröder a fost primit miercuri de Vladimir Putin cu ocazia zilei de naștere a președintelui rus. Vladimir Putin l-a primit pe Gerhard Schröder la domiciliul său de ziua sa, miercuri, 7 octombrie, a anunțat Kremlinul joi, pe fondul […]
Cancerul nu apare, de regulă, din cauza unui singur aliment consumat ocazional. Este o boală complexă, influențată de factori genetici, de vârstă, de fumat, de consumul de alcool, de greutatea corporală, de activitatea fizică și de numeroase expuneri din mediul înconjurător. Alimentația poate avea însă un rol important în modificarea riscului pe termen lung. Carnea […]
Miliardarul din domeniul tehnologiei Peter Thiel își intensifică atacurile asupra criticilor inteligenței artificiale, acuzându-i pe fostul președinte Barack Obama și pe Papă că exploatează temerile publicului legate de inteligența artificială, conform unor înregistrări exclusive ale unor prelegeri cu ușile închise. Într-o nouă serie de discuții la Nashville, Thiel i-a evidențiat pe cei doi lideri, întărindu-și […]
