Adaugă ca sursă preferată pe Google
Conflictele teritoriale între republicile sovietice și post-sovietice au început înaintea prăbușirii URSS, dar strategia de dominație prin șantaj, respectiv prin intermediul conflictelor înghețate a fost adoptată și rafinată de Moscova după 1991.
Primul a fost conflictul din R. Moldova, scurtul război de pe Nistru, în care forțele separatiste transnistrene s-au bucurat de sprijinul masiv al trupelor rusești din regiune. Acest „conflict înghețat” (din fericire pentru viețile oamenilor) este însă unul din obstacolele în calea unei aderări rapide și complete a R. Moldova la Uniunea Europeană. Sau în calea Planului B al Chișinăului, unirea cu România, dacă aderarea la UE nu se materializează suficient de repede.
Conflictul armeano-azer legat de enclava armeană Nagorno Karabah din Azerbaidjan a izbucnit încă din 1989, cu multe faze calde. În 2023, după ultimul război, Armenia a pierdut întreaga regiune în favoarea Azerbaidjanului vecin, deși se baza și spera la sprijinul Rusiei, care avea și puține trupe de menținere a păcii în regiune.
Între timp, în cursul campaniei electorale pentru alegerile generale din 7 iunie, pe care le-a și câștigat, premierul armean Nikol Pașinian (foto) a făcut din eșec un avantaj (nu chiar victorie).
Folosind un raționament care ar putea fi valabil și în cazul problemei transnistrene.
Opoziția a încercat să transforme pierderea regiunii Nagorno Karabah într-un argument electoral împotriva premierului Nikol Pașinian, acuzându-l că a cedat pământuri istorice armene dușmanilor țării. În schimb, Pașinian a încercat să întoarcă tema în favoarea sa, susținând că obsesia pentru Karabah a blocat Armenia într-un conflict permanent și într-o dependență excesivă de Rusia.
Potrivit acestuia, acceptarea pierderii regiunii este un pas dureros, dar necesar pentru construirea unui viitor mai sigur și mai prosper.
Cu toate acestea, Pașinian se confruntă în continuare cu obstacole importante. El nu a obținut majoritatea calificată necesară pentru organizarea unui referendum constituțional care să elimine anumite formulări pe care Azerbaidjanul le interpretează drept revendicări teritoriale asupra Nagorno-Karabahului.
Baku consideră această modificare una dintre condițiile esențiale pentru semnarea unui acord de pace definitiv.
Orientarea politică a lui Pașinian l-a adus în conflict cu Moscova, care a exercitat timp de decenii o influență considerabilă asupra politicii și economiei armene.
Înaintea alegerilor, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia, deși nu a depus oficial o cerere de aderare la Uniunea Europeană, urmează „același drum ca Ucraina”.
În ultimele săptămâni, Moscova și-a înăsprit presiunile economice, introducând restricții comerciale care afectează exporturile armene de flori, pește, fructe și celebrul coniac armean.
Pe măsură ce Armenia s-a apropiat de Occident, Uniunea Europeană și-a intensificat sprijinul.
Bruxellesul a alocat 30 de milioane de euro pentru forțele armate armene și alte 270 de milioane de euro pentru dezvoltarea economiei și susținerea procesului de integrare europeană.
În paralel, Erevanul a semnat recent declarații de parteneriat strategic cu Marea Britanie și Franța.
La începutul lunii mai a avut loc și primul summit Armenia–Uniunea Europeană, găzduit de capitala armeană. Printre invitați s-a aflat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat la prima sa vizită oficială în Armenia, gest care a provocat iritare la Moscova.
Pașinian a transmis un nou semnal de distanțare față de Kremlin atunci când a refuzat invitația de a participa la parada militară din 9 mai de la Moscova, dedicată Zilei Victoriei.
Conștient însă de dependența economică profundă a Armeniei de Rusia și de importanța gazului rusesc ieftin pentru economia țării, premierul a promis după alegeri că va continua o politică externă echilibrată.
Citește mai mult pe presshub.ro.
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Școlile din Estonia încep consolidarea ferestrelor din cauza amenințării atacurilor cu drone. Un oraș din Estonia a luat măsuri pentru a-și proteja elevii împotriva unor viitoare atacuri cu drone, consolidând ferestrele școlilor. Statele baltice, inclusiv Estonia, au înregistrat în mai multe rânduri cazuri în care drone au pătruns din greșeală în spațiul lor aerian sau […]
Guvernul SUA a rambursat deja zeci de miliarde de dolari din taxele vamale pe care le-a încasat înainte ca acestea să fie declarate ilegale de Curtea Supremă, potrivit datelor bugetare publicate luni, relatează The Guardian. Tarifele, adică taxele aplicate mărfurilor importate, au constituit un element-cheie al planului economic al președintelui Donald Trump încă de la […]
Douăsprezece state americane s-au unit pentru a bloca fuziunea de 110 miliarde de dolari dintre Warner Bros. și Paramount, susținând că cea mai mare consolidare media din istoria Hollywood-ului ar înăbuși concurența și ar crește prețurile. Procurorul general al Californiei, Rob Bonta, a susținut că fuziunea va ajunge să dăuneze „publicului de pe fiecare canapea […]
Un fost comandant de rang înalt din Iran s-a lăudat că țara sa ar putea să-l asasineze pe președintele Donald Trump chiar și în interiorul Casei Albe. „Dacă scopul este asasinarea lui Trump, Republica Islamică poate face acest lucru cu ușurință chiar în Casa Albă. Ori de câte ori este necesar, suntem capabili să facem […]
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, susţine că acuzaţiile potrivit cărora PSD ar sabota Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin refuzul de a vota legile necesare îndeplinirii jaloanelor sunt lipsite de fundament, în condiţiile în care Guvernul demis nu mai poate iniţia şi transmite Parlamentului proiecte de lege. „E acuzat PSD că «sabotează» PNRR, întrucât ar […]
