Guvernul ia în calcul reorganizarea Institutului Național al Patrimoniului (INP), prin absorbirea acestuia în structura Ministerului Culturii. Măsura, justificată oficial ca „simplificare administrativă”, este însă contestată puternic de specialiști, organizații profesionale și ONG-uri din domeniu, care avertizează că patrimoniul cultural riscă să devină vulnerabil politic și administrativ.
Petiția publică lansată zilele trecute, adresată ministrului Culturii, András István Demeter, și premierului Ilie Bolojan, afirmă clar: „Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii”. Semnatarii – aproape 10.000 la număr – cer păstrarea INP ca instituție autonomă, cu expertiză independentă, capabilă să acționeze și să intervină în mod profesionist în fața intervențiilor nepotrivite asupra monumentelor istorice.
Raluca Munteanu, director de programe în cadrul Asociației Pro Patrimonio, a declarat pentru PRESShub: „INP este una din puținele instituții care funcționează, și poate singura din domeniul patrimoniului care are profesioniști competenți și își îndeplinește misiunea foarte bine.”
„E inexplicabilă decizia de a decapita activitatea INP, consideră arhitecta, în condițiile în care chiar statul român se plânge de lipsă de profesionalism în structurile lui. În plus, domeniul patrimoniului cultural a fost mereu tratat ca o cenușăreasă și sacrificabil în fața crizelor multiple care ne tot lovesc. Totuși, patrimoniul este în realitate element esențial de securitate națională, definește și educă societatea.”
Pentru mulți dintre cei implicați, această schimbare nu este doar o reorganizare tehnică, ci o lovitură directă asupra modului prin care România își perpetuează memoria.
„INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național.
INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective”, se precizează în petiția online.
Citește mai mult pe presshub.ro.