Cuvântul are o putere de netăgăduit. Cu ajutorul cuvântului scriem poezii și dăm sentințe. El, cuvântul, poate răni mai tare decât o armă letală. Cuvântul nu este vorbă-n vânt. Niciodată. Iar responsabilitatea cuvântului o avem toți.
Despre responsabilitatea cuvântului vorbim astăzi cu românca Andreea Groenendijk – Deveau, stabilită în Regatul Unit și care a fost primul român absolvent al masteratului în jurnalism financiar din cadrul prestigioasei City University din Londra. Andreea este, azi, antreprenor și activist, o voce puternică în societatea civilă britanică și românească.
Folosirea construcțiilor impersonale, adică a verbelor care nu au și un subiect care face acțiunea, înseamnă lipsa asumării răspunderii asupra faptei. De mici, copiii învață să spună că “jucăria s-a stricat” nu că “am stricat jucăria”. Mai apoi, ajung să spună “a avut loc o altercație” în loc de “ne-am bătut”. Principala problemă în acest tip de limbaj este atunci când există victime. Atunci când “o femeie a fost violată”, nu “un bărbat a violat o femeie” sau “un bărbat a fost înjunghiat”, nu “X a înjunghiat un bărbat”. Atunci când agresorul nu există.
La facultatea de jurnalism, printre primele lucruri pe care le înveți sunt cele cinci întrebări obligatorii la care trebuie să răspundă o știre. “Cine?”, „Ce?”, „Unde?”, „Când?” și „De ce?”. Dar prima este, întotdeauna, “Cine?” Adică cine a făcut acțiunea. Iar în cazul unei agresiuni, acțiunea a făcut-o agresorul. În niciun caz, victima.
Despre responsabilitatea limbajului este vorba în campania “Spune Lucrurilor pe Nume”, o campanie inițiată de Andreea Groenendijk – Deveau în Marea Britanie și în România.
PressHUB: Cum a apărut ideea campaniei “Spune Lucrurilor pe Nume”?
Andreea Groenendijk – Deveau: Ideea campaniei nu a apărut dintr-un moment singular; a fost un efect cumulativ. Ani de zile am citit titluri și comunicate despre violență – unele dintre ele despre fapte extrem de grave – și am observat același mecanism lingvistic repetat aproape reflex: „o femeie a fost agresată”, „o minoră a fost abuzată”, „a avut loc un incident”, „s-a produs o tragedie”. De fiecare dată lipsea ceva esențial: autorul faptei. Violența era prezentată ca un eveniment, nu ca o acțiune. Ca și cum s-ar fi întâmplat singură. Ca și cum nu ar fi existat o persoană care a ales să facă acel lucru.
La început pare o chestiune stilistică minoră. Dar când vezi acest tipar repetându-se constant, începi să îți dai seama că nu este doar stil. Este o structură narativă. Iar structura aceasta influențează modul în care publicul înțelege responsabilitatea.
Campania Spune Lucrurilor pe Nume a pornit de la o întrebare foarte simplă: dacă am schimba subiectul propoziției, ce s-ar schimba în percepție? Dacă în loc de „femeie agresată” am spune „bărbatul X a agresat o femeie”, cum s-ar modifica discuția?
Campania nu este despre a vâna greșeli. Este despre a aduce înapoi responsabilitatea în limbaj. Pentru că, înainte de a vorbi despre statistici, politici publice sau pedepse, trebuie să vorbim clar despre cine face ce.
Citește mai mult pe presshub.ro.
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Iranul a petrecut zeci de ani și a cheltuit miliarde de dolari pentru a pregăti luptători străini, precum A.J. comandant al unui grup paramilitar pro iranian din Irak pentru un moment ca acesta. De când Statele Unite ale Americii și Israel au intrat în război cu Iran, în urmă cu o săptămână, A.J. așteaptă doar […]
India continuă să importe petrol din Rusia și nu a fost „niciodată dependentă” de acordul vreunei alte țări pentru a face acest lucru, a declarat sâmbătă pentru AFP o sursă guvernamentală de la New Delhi. Declarația vine după ce Statele Unite au anunțat joi că au autorizat temporar India să își continue importurile de petrol […]
Relatările din presă potrivit cărora armata Statelor Unite a folosit chatbotul de inteligență artificială Claude în operațiuni care au vizat lideri din Venezuela și Iran ridică întrebări despre ritmul în care tehnologia este integrată în planificarea militară. Experții avertizează că utilizarea unor astfel de sisteme în contexte cu miză ridicată rămâne controversată, în condițiile în […]
Peste 1.000 de cetățeni români au fost aduși în țară până în prezent din zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, prin zboruri de repatriere asistată și prin Mecanismul European de Protecție Civilă, a declarat Ilie Bolojan. „Împreună cu întregul Guvern al României, tratăm cu cea mai mare atenție situația românilor surprinși de izbucnirea războiului […]
Uniunea Europeană încearcă să își regândească strategia de extindere pentru a evita repetarea unor probleme care au apărut după aderarea unor state în trecut. În centrul acestei noi abordări se află Muntenegru, țară care ar putea deveni un fel de „experiment” pentru viitoarele aderări la blocul comunitar. Bruxellesul vrea să introducă mecanisme clare prin care […]
