Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că anumite suplimente pot ascunde riscuri importante pentru sănătate, în special atunci când sunt utilizate fără recomandare medicală, în cantități excesive sau în combinații insuficient studiate.
Rinichii și ficatul se numără printre organele care pot fi afectate de unele substanțe folosite pentru dezvoltarea musculaturii. Riscurile nu sunt însă identice pentru toate produsele. În timp ce unele ingrediente au fost evaluate în numeroase studii și prezintă un profil de siguranță favorabil pentru adulții sănătoși, altele pot provoca leziuni severe, inclusiv insuficiență hepatică sau afectare renală.
Industria suplimentelor pentru sportivi oferă o varietate de produse care promit creșterea forței, recuperare rapidă și acumularea masei musculare. Problema apare atunci când consumatorii consideră că toate aceste preparate sunt sigure doar pentru că pot fi achiziționate fără prescripție medicală.
Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite, a avertizat că anumite produse comercializate pentru culturism pot conține steroizi anabolizanți sau substanțe cu efecte asemănătoare acestora. Unele ingrediente pot lipsi de pe etichetă, ceea ce îi expune pe utilizatori la riscuri despre care nu sunt informați.
O atenție deosebită trebuie acordată produselor care promit modificări spectaculoase ale aspectului fizic într-un interval foarte scurt. Acestea pot conține combinații de ingrediente cu efecte insuficient cunoscute sau substanțe care influențează activitatea hormonală.
Faptul că un produs este prezentat drept natural nu garantează că poate fi utilizat fără riscuri. Siguranța depinde de compoziție, doză, durata administrării și starea de sănătate a persoanei care îl consumă.
Rinichii au un rol esențial în eliminarea produselor reziduale din organism și în menținerea echilibrului apei și al electroliților. În cazul persoanelor care folosesc suplimente pentru creșterea masei musculare, riscurile renale sunt influențate atât de substanțele administrate, cât și de eventualele afecțiuni preexistente.
Consumul foarte ridicat de proteine necesită o atenție specială în cazul persoanelor cu boală cronică de rinichi. Aportul excesiv poate crește solicitarea funcțională a rinichilor și poate fi nepotrivit atunci când capacitatea acestora de filtrare este deja redusă. În schimb, dovezile disponibile nu demonstrează că un aport proteic crescut, în limitele utilizate obișnuit în nutriția sportivă, provoacă automat leziuni renale la adulții sănătoși.
Riscuri mult mai clare au fost identificate în legătură cu utilizarea steroizilor anabolizanți. Cercetările medicale au descris cazuri de afectare a structurilor renale responsabile de filtrarea sângelui, inclusiv apariția unei afecțiuni numite glomeruloscleroză focală și segmentară.
Deshidratarea, efortul fizic extrem și utilizarea concomitentă a unor medicamente sau substanțe cu potențial toxic pentru rinichi pot agrava situația. În anumite împrejurări, afectarea renală poate evolua fără simptome evidente în fazele inițiale.
Ficatul participă la metabolizarea numeroaselor substanțe care ajung în organism. Unele produse utilizate pentru dezvoltarea musculară pot conține ingrediente capabile să provoace leziuni hepatice, mai ales atunci când sunt administrate în doze mari sau pe perioade îndelungate.
Printre cele mai îngrijorătoare se numără preparatele care conțin steroizi anabolizanți și modulatori selectivi ai receptorilor androgenici, cunoscuți sub abrevierea SARMs. Aceștia din urmă sunt promovați uneori drept alternative pentru creșterea masei musculare, deși pot produce reacții adverse severe și nu sunt echivalenți cu suplimentele nutritive obișnuite.
Studiile și rapoartele clinice internaționale au documentat cazuri de leziuni hepatice asociate acestor substanțe. Printre manifestările descrise se află colestaza, o tulburare a formării sau eliminării bilei, care poate determina acumularea bilirubinei în organism.
Persoanele afectate pot prezenta oboseală accentuată, greață, mâncărimi intense ale pielii, urină închisă la culoare și îngălbenirea pielii sau a albului ochilor. În situații severe, leziunile hepatice pot necesita spitalizare și tratament de specialitate.
Un aspect îngrijorător este că deteriorarea ficatului nu produce întotdeauna simptome imediat după începerea administrării. Absența manifestărilor nu reprezintă, prin urmare, o dovadă că produsul utilizat este sigur.
În evaluarea riscurilor, medicii subliniază importanța diferențierii suplimentelor nutritive obișnuite de produsele care conțin substanțe hormonale sau ingrediente nedeclarate. Creatina monohidrat este unul dintre cele mai studiate suplimente utilizate pentru îmbunătățirea performanței fizice. Cercetările disponibile indică faptul că administrarea acesteia în doze uzuale nu produce, în general, afectarea funcției renale la adulții sănătoși.
O analiză științifică publicată în 2026 a arătat că administrarea creatinei poate crește valoarea creatininei din sânge, fără ca această modificare să indice neapărat o leziune renală. Interpretarea analizelor trebuie realizată în context clinic, deoarece creatinina este unul dintre indicatorii utilizați pentru estimarea funcției rinichilor.
Totuși, persoanele cu boli renale, cu antecedente de afectare a rinichilor sau cu alte probleme medicale trebuie să solicite sfatul medicului înainte de utilizarea creatinei. Datele privind siguranța administrării pe perioade foarte lungi rămân mai limitate pentru anumite categorii de pacienți.
Nici pudrele proteice nu trebuie considerate automat periculoase. Acestea pot reprezenta o modalitate de completare a aportului de proteine atunci când alimentația obișnuită nu acoperă necesarul individual. Problemele pot apărea în cazul consumului nejustificat, al unor produse contaminate sau al utilizării fără adaptarea cantităților la starea de sănătate.
Persoanele care folosesc suplimente pentru dezvoltarea musculaturii trebuie să acorde atenție modificărilor apărute după începerea administrării. Scăderea cantității de urină, umflarea picioarelor, oboseala neobișnuită, greața persistentă, durerile abdominale și îngălbenirea pielii pot semnala probleme medicale care necesită evaluare.
Aceste simptome nu indică obligatoriu o afectare provocată de suplimente, dar nici nu trebuie atribuite automat oboselii de după antrenament. Apariția icterului, reducerea importantă a urinării sau deteriorarea rapidă a stării generale impune solicitarea urgentă a asistenței medicale.
Pentru reducerea riscurilor, alegerea produselor trebuie făcută în funcție de necesitățile reale ale organismului, nu de promisiunile publicitare. Sunt de preferat suplimentele cu ingrediente clar declarate, provenite de la producători care utilizează verificări independente ale calității și compoziției.
Persoanele care consumă frecvent astfel de produse, în special cele cu afecțiuni cunoscute, pot avea nevoie de evaluarea funcției renale și hepatice, în funcție de recomandarea medicului. Analizele pot include creatinina, estimarea ratei de filtrare glomerulară, examenul de urină și teste ale funcției hepatice. De asemenea, este important ca medicul să cunoască toate suplimentele, medicamentele și substanțele utilizate, deoarece combinațiile dintre acestea pot influența riscul de reacții adverse.
Creșterea masei musculare depinde în primul rând de antrenamente adaptate, alimentație echilibrată și recuperare corespunzătoare. Suplimentele pot avea un rol în anumite situații, dar nu pot înlocui aceste elemente și nu ar trebui folosite fără evaluarea beneficiilor și a riscurilor.
Un corp mai puternic nu ar trebui construit cu prețul sănătății rinichilor și ficatului. Rezultatele obținute rapid nu justifică expunerea la substanțe cu efecte necunoscute sau potențial periculoase, iar prevenția rămâne esențială pentru evitarea unor complicații care pot avea consecințe pe termen lung.