„Să anunţi trecerea României la euro fără o dezbatere naţională reală şi fără ca poporul român să-şi fi exprimat limpede voinţa nu este reformă. O asemenea decizie ar însemna, politic şi moral, trădarea leului, a interesului naţional şi a încrederii datorate românilor”, a transmis Călin Georgescu, într-o postare publicată pe Facebook.
Acesta a afirmat că adoptarea monedei euro ar avea efecte asupra veniturilor şi preţurilor şi, în opinia sa, nu ar trebui prezentată populaţiei drept un fapt împlinit.
„O hotărâre care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu şi în preţul fiecărei pâini nu poate fi prezentată poporului ca un fapt împlinit. Dincolo de proceduri şi tratate, există o obligaţie morală şi democratică: românii trebuie ascultaţi şi trebuie să aibă ultimul cuvânt”, a susţinut Georgescu.
El a asociat păstrarea monedei naţionale cu suveranitatea economică a ţării.
„Renunţi la leu, renunţi la suveranitate. O ţară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede. Leul este mai mult decât o monedă. Este fortăreaţa noastră, principalul instrument prin care ne apărăm economia”, a mai afirmat acesta.
Călin Georgescu a invocat exemplul Marii Britanii, care a beneficiat de o clauză de neparticipare la moneda unică pe perioada apartenenţei sale la Uniunea Europeană, şi a susţinut că euro nu reprezintă, în sine, o garanţie a prosperităţii.
El a avertizat că trecerea la moneda europeană ar putea provoca scumpiri şi ar afecta în special populaţia cu venituri reduse şi micii producători.
„Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieţii vor exploda. Din nou. Cine va plăti preţul? Poporul român. Omul de rând. Micul producător va fi lovit crunt, până la dispariţie”, a susţinut Georgescu.
„Banii românilor să lucreze pentru români: păstrăm leul, păstrăm demnitatea de oameni liberi”, a conchis acesta.
Reacţia lui Călin Georgescu vine după ce preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că există un acord politic pentru pregătirea trecerii României la moneda euro. Şeful statului nu a anunţat însă adoptarea imediată a monedei unice şi nici o dată precisă pentru înlocuirea leului.
„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziţia sa politică, împreună cu Banca Naţională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acţiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicuşor Dan la 1 august.
Anterior, preşedintele estimase că România şi-ar putea propune să îndeplinească indicatorii necesari într-un orizont de trei-patru ani.
„Trecerea României la zona euro e benefică. Cu cât economia ta este mai integrată într-o economie care permite firmelor să se desfăşoare pe spaţii largi, cu atât firmele acelea vor fi mai productive, cu atât vei avea locuri de muncă mai bine plătite în ţara ta”, declara Nicuşor Dan în februarie.
El preciza însă că adoptarea euro este condiţionată de îndeplinirea criteriilor privind deficitul bugetar, datoria publică, inflaţia, dobânzile şi stabilitatea cursului de schimb.
România nu îndeplineşte în prezent toate condiţiile necesare aderării la zona euro. Printre obstacole se numără deficitul bugetar ridicat, rata inflaţiei, nivelul dobânzilor pe termen lung şi faptul că leul nu participă la mecanismul european al cursurilor de schimb ERM II.
Potrivit regulilor europene, România trebuie să participe la ERM II timp de cel puţin doi ani, fără tensiuni majore asupra cursului, înainte de adoptarea monedei unice.
Euro este utilizat în 21 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene. România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia şi Danemarca nu folosesc moneda unică. Dintre acestea, doar Danemarca beneficiază de o clauză permanentă de neparticipare. Celelalte state, inclusiv România, s-au angajat prin tratatele europene să adopte euro după îndeplinirea criteriilor de convergenţă, fără să existe însă un calendar impus.