Primele virusuri sintetice create de inteligența artificială – o reușită care deschide noi perspective medicale, dar provoacă și temeri privind biosecuritatea

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În același timp, rezultatele au alimentat dezbaterea privind riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale în ingineria genomică și necesitatea unor reguli mai stricte de biosecuritate.

Rezultatele cercetării au fost citate de Financial Times și descriu utilizarea modelului de inteligență artificială Evo 2 pentru proiectarea genomurilor unor bacteriofagi – virusuri care infectează exclusiv bacterii și nu reprezintă un pericol pentru oameni.

Profilul alegătorului AfD, identic cu cel al „suveranistului” român: educație redusă, frustrat, venituri mici, nostalgic după epoca nazistă, deși nu a trăit-o

Premierul Donald Tusk: „În Polonia, numai idioții sau trădătorii se pot bucura de triumful AfD în Germania”

Cercetătorii au sintetizat în laborator 16 astfel de virusuri, iar testele au arătat că acestea au fost capabile să infecteze și să distrugă bacteria Escherichia coli. Unele dintre variantele generate de AI au avut rezultate mai bune decât bacteriofagul natural ΦX174, utilizat drept punct de plecare în dezvoltarea modelului.

Coordonatorul studiului, Brian Hie, a declarat că cercetarea reprezintă prima demonstrație experimentală conform căreia un model generativ de inteligență artificială poate proiecta genomuri complete și funcționale.

Potrivit acestuia, alegerea bacteriofagilor a fost determinată de dimensiunea redusă a genomului acestora și de faptul că sunt printre cele mai bine studiate virusuri din biologie.

Posibile aplicații în lupta împotriva rezistenței la antibiotice

Cercetarea este privită ca un posibil pas înainte în dezvoltarea terapiei cu bacteriofagi, o metodă folosită de mai multe decenii în unele state din Europa de Est și investigată tot mai intens în ultimii ani ca alternativă la antibiotice.

În cadrul acestei terapii, sunt utilizați bacteriofagi capabili să infecteze selectiv bacteriile responsabile pentru o infecție, fără a afecta celulele umane. Interesul pentru această abordare a crescut pe fondul extinderii rezistenței bacteriene la antibiotice, considerată una dintre cele mai importante amenințări pentru sănătatea publică la nivel mondial.

Autorii studiului susțin că utilizarea inteligenței artificiale ar putea reduce semnificativ timpul necesar identificării sau proiectării unor bacteriofagi eficienți împotriva unor tulpini bacteriene specifice. În locul căutării îndelungate a unor virusuri existente în natură, cercetătorii ar putea genera variante noi, adaptate unor agenți patogeni anume.

Specialiști din domeniu consideră că aceeași abordare ar putea fi extinsă în viitor și la organisme mai complexe, inclusiv bacterii sau alte sisteme biologice, însă subliniază că astfel de aplicații se află încă într-un stadiu incipient de cercetare.

Adrian Woolfson, director executiv al companiei de sinteză ADN Genyro, a descris rezultatele drept un posibil „moment al fraților Wright pentru biologie”, sugerând că tehnologia ar putea marca începutul unei noi etape în proiectarea organismelor cu ajutorul inteligenței artificiale.

Experții cer reguli mai stricte pentru utilizarea inteligenței artificiale în biologie

Publicarea studiului a fost însoțită de un comentariu semnat de specialiști în biosecuritate de la Centrul pentru Securitatea Sănătății al Universității Johns Hopkins, care avertizează că progresul tehnologic este însoțit de riscuri ce necesită măsuri suplimentare de control.

Thomas Inglesby și Moritz Hanke apreciază că cercetarea demonstrează potențialul major al inteligenței artificiale în domeniul genomicii, însă atrag atenția că aceeași tehnologie ar putea fi utilizată, în viitor, și pentru proiectarea unor organisme cu proprietăți nedorite dacă accesul la astfel de instrumente nu este reglementat corespunzător.

Autorii comentariului subliniază că echipa de la Stanford a desfășurat experimentele în condiții de laborator controlate și a implementat măsuri de siguranță, însă consideră că actualul cadru de reglementare nu este suficient pentru ritmul în care evoluează tehnologiile de inteligență artificială aplicate în biologie.

Cercetătorii implicați în proiect precizează că virusurile create sunt bacteriofagi care infectează exclusiv bacterii și nu prezintă risc pentru oameni. Totuși, ei recunosc că dezvoltarea rapidă a modelelor capabile să proiecteze genomuri complete impune elaborarea unor standarde internaționale privind utilizarea responsabilă a acestor tehnologii.