”Acum 35 de ani am plecat din SIE dorindu-mi o viață normală, suspectand că unii colegi ai mei aveau o înclinație viscerala în a spiona occidentul.
Azi sunt convins ca am făcut ce trebuia, mai ales după expunerea cazului Georgescu.
Este abominabil sa pricepi că foști ”colegi” de breasla cea mei frumoasă în slujba țării, au torsionat menirea slujbei lor, în a deraia viitorul liber al tarii.
TOTI SUSTINATORII GEORGESCULUI SUNT IN FAPT DUSMANII VIITORULUI COPIILOR NOSTRI”, a postat Ionescu pe rețelele de socializare.
În perioada 1974–1989, Ionescu a activat în DIE, având gradul de locotenent (1974), locotenent major (1979) și căpitan (1984), cu funcția de șef de sector în cadrul Centrului de Informații Externe.
Călin Georgescu a fost asociat cu rețeaua Caraman, o rețea de spionaj românească activă în perioada comunistă. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a afirmat că Georgescu a făcut parte din această rețea și a avut legături cu Mircea Malița, un fost diplomat comunist și fost membru al Comitetului Central al PCR.
În cadrul unui interviu, Călin Georgescu a fost întrebat dacă este ofițer acoperit al unui serviciu secret românesc. El a evitat să răspundă direct, afirmând că nu are nicio legătură cu acest subiect și că astfel de întrebări sunt „inutile și inadecvate”.
Omul pe care Calin Georgescu il considera „mentor” este Mircea Malita, fost demnitar comunist, ministru in guvernele lui Gheorghe Gheorghiu Dej si Nicolae Ceausescu.
„Mircea Malita este un model de gandire strategica si diplomatie. A fost un vizionar al epocii sale, un om care a inteles ca Romania poate avea un rol important in lume doar printr-o gandire profunda si o actiune bine calculata. Am avut onoarea de a lucra impreuna la proiecte ce vizau reprofesionalizarea Romaniei, iar sfaturile sale mi-au ghidat multe dintre initiativele mele”, este o sinteza a declaratiilor lui Georgescu, facute in mai multe interviuri, despre George Malita.
Georgescu l-a numit „mentor” pe Malita.
In 2010, Georgescu si Malita au lansat impreuna o carte, „Romania dupa criza. Reprofesionalizarea” .

Iata cateva dintre ideile care il guverneaza pe Mircea Malita, desprinse dintr-un interviu acordat Florinei Jucan in 2018.
Intrebat daca „mai putem iesi acum din UE pentru a ne apara caracterul national?”, Malita a raspuns transant: „Daca ne-a mai ramas atata putere de decizie, atunci o vom face. Depinde de capacitatea de decizie a statului”.
„Se stie foarte bine ca in materie de politica externa Rusia poate admite orice, mai putin vecini inarmati sau ostili. Noi suntem ostili in mod gratuit cu Rusia.”
„Romania a oferit SUA tot ceea ce i s-a cerut: a pus la dispozitia americanilor trupe, baze militare, baze mobile, posibilitatea tranzitarii teritoriului. Putea sa negocieze mai bine? Sunt SUA partenerul pe care ni l-am dorit?”
„In toata perioada sa de tranzitie, Romania nu a folosit niciuna dintre sansele mari pe care le-a avut. Am ajuns sa predam aproape toate atributiile unui stat independent si suveran.”
„A trecut un tanc, hai si noi in NATO, a trecut un autobuz frumos si elegant, hai si noi in America. A trecut nu stiu ce masina frantuzeasca, hai si noi in UE. (…) Niciodata, in ultimii 25 de ani, nu am avut teluri, nu am avut interes national si nu am formulat politici de atingere a vreunui obiectiv de tara. Politicile au fost inspirate de aliatii nostri, deciziile le luau tot ei pentru noi.”
„Scopul celor care conduc de la Bruxelles este crearea unei Europe federale, iar eforturile sunt continue, universalistii sau mondialistii lucrand la realizarea ei. Noi ii spunem Europa Unita, dar ea este cat se poate de federala. Acest lucru presupune crearea Uniunii Statelor Europene. Si chiar daca statele isi vor putea pastra denumirea, ele vor ceda suveranitatea, li se va anihila puterea de decizie si de autodeterminare”.
Mircea Malita (1927-2018) a fost ministru si demnitar in mai multe guverne comuniste: ministru adjunct de Externe pe probleme ONU (1962-1970), ministru al Educatiei si Invatamantului (1970-1972), ambasador al Romaniei in Elvetia si la ONU (1980-1982) si ambasador in SUA (1982-1984).