Primul ministru care îi atacă frontal pe Grindeanu și Ciolacu: ”Avioane private, ceasuri Rolex, amante, firme abonate la banul public”

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a lansat vineri seară un atac extrem de dur la adresa președintelui PSD, Sorin Grindeanu, și a fostului premier PSD, Marcel Ciolacu, după ce aceștia au început din nou să îl lovească pe premierul Ilie Bolojan.

”Zeci de politicieni habarniști ajunși peste noapte miniștri și, mai grav, prim-miniștri și-au bătut joc de banul public.

Cine sunt ei? Sunt băieții ăia „deștepți”, care au lucrat toată viața la stat și cu toate astea:

• zboară pe la Monaco în avioane private, dar nu mai găsesc facturile;
• își dau jos ceasul Rolex de la mână și îl ascund în buzunar atunci când ies în conferințe de presă;
• conduc mașini de 100.000 de Euro, închiriate de la firma „fostei” soții;
• își fac vacanțele în resorturi de lux alături de amantele lor, ale căror firme sunt abonate la banul public.

„Bombă cu ceas”: Petrolierul rus avariat Arctic Metagaz plutește în derive între Italia și Malta

Țările europene resping apelul lui Trump la ajutor pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz

O mulțime dintre acești politicieni habarniști stau astăzi bine-mersi în funcții călduțe la stat și îl critică pe Ilie Bolojan.

Adică avem, în sfârșit, unul care își pune în joc toată reputația dovedită de bun administrator ca să ne scoată din groapă și ce face politicianul nostru oportunist? Îl sabotează pe unde-l prinde, de teamă să nu crească Bolojan! Toți îi dau lecții, dar niciunul nu vrea să-i ia locul.

Ca economist cu studii absolvite la London School of Economics and Political Science, Harvard Business School, Universitatea din Viena și doctor în economie din partea Academiei Române, pot să explic cât de absurd este să vă lamentați că există scădere de -0,2% cu ajustare sezonieră la o reducere de deficit de 2,6%, în condițiile în care investițiile au preluat mai toată reducerea de consum. Recesiunea e de fapt o însănătoșire dramatică a modelului de creștere economică, iar voi, din nepricepere ori viclenie, stați pe margine și vociferați că se prăbușește România.

Nu, nu Bolojan a dus România în gard în cele câteva luni de când e prim-ministru. România a fost dusă în gard ca rezultat al strategiei economice geniale a guvernelor conduse de economistul nostru minune de la Buzău și gașca lui experți.

Oamenii cinstiți și de bună-credință din România înțeleg foarte bine că este nevoie de eficiență în guvern, în primării și în administrație, că trebuie să decăpușăm companiile de stat, că am trăit prea mult timp pe datorie, că nu se mai poate să umplem instituțiile publice de nepoți și de amante.

Mesajul meu pentru acești băieți „deștepți” este cât se poate de clar: dacă nu vreți ajutați la repararea dezastrului pe care tot voi l-ați cauzat, măcar aveți decența și bunul simț să nu stați în calea celor care încearcă”, a transmis Pîslaru, vineri seară.

Atacurile lui Ciolacu și Grindeanu

Fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, a acuzat vineri o instituție a statului, INS, de falsificare a datelor economice.

”Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creșterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan!

Acestea este cea mai grosolană manipulare a statisticii ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât așteptările tuturor anailiștilor. Dacă ieri, marii influenceri economici de dreapta susțineau că se așteaptă la o mică corecție, azi veți vedea titluri de genul „pentru actuala scădere a economiei nu e de vină Bolojan, ci tot Ciolacu‟!

Sunt convins, însă, că românii nu mai pot fi prostiți cu cifre. Ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză.

Ipocrizia absolută este că Bolojan se laudă cu creșterea economică de 0.6% pe 2025, deși nu are vreun merit. Totul are la bază numai avansul din primele două trimestre din an – când el doar făcea figurație la Cotroceni. Următoarele două trimestre i se datorează exclusiv, iar acestea sunt echivalente cu recesiunea.

Acestea este efectul marilor reforme ale lui Bolojan – tăiem tot, nu contează viețile oamenilor! De fapt, acesta este modelul Bolojan nu de acum, ci din ultimul deceniu. Pentru cine vrea să vadă adevărul, am atașat un clip cu atitudinea lui Bolojan, din 2018, pe când era baronul absolut din Oradea și îi trata pe medicii de acolo ca pe niște sclavi.

Acum, singura diferență este că aplică același model, „fără excepții‟, pentru toți românii, evitându-i cu grijă doar pe cei foarte bogați și multinaționalele. În cazul lor, premierul găsește mereu resurse nelimitate de empatie”, a transmis Ciolacu.

Ce spune Grindeanu

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a dat vina pe premierul Ilie Bolojan pentru că România a intrat în recesiune tehnică. ”Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc”, a amenințat Grindeanu.

”După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.

Este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi.
Da, PSD este parte a Guvernului și ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reușit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice și sociale care au lovit fiecare român și fiecare firmă românească.

În loc să ne luptăm cu populiștii care ar vinde România pe nimic în prima secundă, noi am stat să ducem o luptă la baionetă cu niște contabili ai suferinței sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze.

Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliție dominată de dreapta:

• Fără PSD, TVA ar fi fost astăzi 24%.
• Alimentele de bază nu ar mai fi fost plafonate.
• Salariul minim nu ar fi crescut.
• Toate investițiile ar fi fost oprite.
• ⁠Zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute.
• Salariile medicilor și altor categorii esențiale ar fi fost tăiate.
• ⁠Subvențiile în agricultură ar fi fost stopate.
• ⁠Impozitul pe multinaționale ar fi fost eliminat.
• Și plafonarea la gaze ar fi fost ridicată.

Am reușit să împiedicăm toate aceste lucruri. Regret însă că nu am reușit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor.

Dar o vom face prin MĂSURILE DE SOLIDARITATE de la buget, care conțin lucruri clare pentru pensionari, pentru mame, veterani și pentru copiii cu dizabilități.

În mod cert, există un vinovat principal pentru direcția greșită în care am fost împinși.

Încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide.

Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat.

Există însă și o vină colectivă. Iar românii nu sunt interesați de scuze și justificări. Ei văd doar rezultatul: după sacrificii de neimaginat, România este în recesiune.

În acest ritm și mai ales în această direcție nu mai putem continua. Trebuie îndreptat urgent tot ce s-a greșit.

Românii nu sunt niște nume ce ”poartă cheltuieli” într-un tabel, nici niște ”asistați” sau ”probleme bugetare”. Sunt bunici, sunt părinți, sunt copii și tineri care depind de noi.

Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și ”fără excepții”.

A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care #PSD vorbește de cinci luni!

Este nevoie de dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral.

Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”, a transmis Grindeanu.

Analist: ”Economia României a intrat de fapt în rahat de la finalul anului 2022”

Cunoscutul analist Moise Guran afirmă că probleme în economia României au început la finalul anului 2022, iar guvernarea ulterioară a lui Marcel Ciolacu a agravat situația. ”Vă reamintesc, în 2024, cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu +24%. Celorlalți le-au crescut doar prețurile, insecuritatea”, subliniază Guran.

”Știrea de azi nu este că România a intrat în recesiune tehnică, știrea de azi este că economia României este explicația reală a radicalizării de lungă durată a populației României, fondul pe care propaganda rusă și algoritmii chinezești au putut face isuși din trădători de țară.

Să vă explic ce dracu zic (de ceva vreme, azi am doar confirmări cu cifre):

– da, comunicatul INSSE arată că la finalul anului trecut România a intrat în recesiune tehnică, dar, dincolo de faptul că acel „tehnică” este un eufemism, INSSE face câteva corecții importante ale datelor anunțate anterior;

– economia României a intrat de fapt în rahat de la finalul anului 2022. Îi putem zice stagflație, dar și acesta este un eufemism, pentru că prea puțină lume înțelege. Mai pe românește, creșterile de prețuri, dublate de frânarea producției, au fost mascate cu bani luați pe credit și pompați în special în salariile bugetarilor (care au crescut consumul). Mascarea statistică a acestor realități a justificat oficial creșterea deficitului, dar acei bani au crescut și mai mult prețurile (inflația), apăsând din ce în ce mai mult, psihic în primul rând, pe cei cărora NU le-au crescut salariile (sectorul privat).

– oficial de acum, România a intrat în „recesiune tehnică” nu în 2025 ci în 2024, când, iată, la recalculare, primele două trimestre au fost de scădere. Și totuși, nea Marcel de la Buzău, acest manelist al politicii românești, gata oricând să-ți facă o cântare intitulată „mă doare-n plută de deficit”, a mers mai departe, agravând nu numai echilibrul bugetar (capacitatea de plată) ci și nivelul de trai al celorlalți decât bugetarii, prin inflație. Vă reamintesc, în 2024, cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu +24%. Celorlalți le-au crescut doar prețurile, insecuritatea, nevoia de a schimba ceva, orice, practic au devenit victime sigure ale iluziilor vândute de Mesia Georgescu, indiferenți la dovezile că acesta e omul rușilor. E de vine Georgescu sau Ciolacu?

– în vara anului trecut, rahatul era atât de mare că România se împrumuta de facto la dobânzi de junk, chiar dacă (probabil la insistențele UE) agențiile de rating nu ne-au băgat la junk. Puțini înțeleg cât de grav este asta – probabil prin octombrie statul n-ar mai fi putut plăti salariile și pensiile, fără o devalorizare masivă și o pornire a tiparniței de bani de la BNR la viteză de ventilator.

Rezumând… „Focul” (recesiunea) mocnește în podul casei noastre (România) de vreo trei ani. Cei care ne-au guvernat au zis că nu-i adevărat, că e petrecere, că e păcat să o stricăm (vă mai amintiți declarația lui Câciu cu „economia noastră crește atât de frumos”?), că unde arde să dăm cu bere, că avem destulă… Până când ne-am trezit că ceva nasol se întâmplă. La alegerile din 2024 ne era brusc frig și nu înțelegeam de ce casa noastră nu mai are pereți, căci da, economia nu este (numai) un rahat abstract și de neînețeles pentru popor, este parte din realitatea pe care poporul o simte, chiar dacă nu întotdeauna poate să explice exact ce simte. Economia frige. Exact ca gheața sau ca focul.

Până la jumătatea anului 2025, când a fost chemat „pompierul” Ilie Bolojan, deja ardea cam totul. Pompierul a evaluat cum a știut el și a intrat cu toporul ca să stingă focul, pentru că, da, pompierii au și topoare, pentru cazul că nu mai merge nici cu bere, nici cu apă, nici cu spumă.

Acum domnul Bolojan va trebui să găsească și soluții de reconstrucție, că altfel vin iar Ciolacu, Câciu, Grindeanu, care ne vor spune că n-are rost să reconstruim… adică, ce, nu se poate trăi și din returnat sticlele goale?”, a postat Guran pe rețelele de socializare.

Economia României a înregistrat o creștere de 0,6% în anul 2025 comparativ cu 2024, însă a intrat în recesiune tehnică la finalul anului, după două trimestre consecutive de contracție, potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform datelor ajustate sezonier, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul III, după un declin de 0,2% în trimestrul anterior.

Comparativ cu același trimestru din 2024, PIB-ul a fost mai mic cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, în timp ce pe seria brută a înregistrat o creștere de 0,1%.

Potrivit definiției tehnice, două trimestre consecutive de scădere plasează economia în recesiune.

Revizuiri ale datelor pentru primele trimestre

INS precizează că, odată cu includerea estimării pentru trimestrul IV în seria trimestrială, datele ajustate sezonier au fost recalculate, în conformitate cu practica europeană.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2025 față de trimestrul IV 2024 au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%, cele din trimestrul II față de trimestrul I au fost ajustate de la 101,1% la 101,0%, iar evoluția trimestrului III față de trimestrul II a fost revizuită de la 99,8% la 99,9%.

Creștere sub estimările instituțiilor internaționale

Avansul economic de 0,6% pentru 2025 este sub nivelul estimat de Fondul Monetar Internațional, care prognoza o creștere de până la 1%, dar apropiat de estimările Băncii Mondiale, de 0,8%, și ale Comisiei Europene, care a redus prognoza la 0,7%.

Datele INS indică faptul că aceasta este a cincea recesiune tehnică înregistrată de economia României începând din 2010.

Declarațiile premierului privind perspectivele economice

În contextul măsurilor de corecție fiscală, premierul Ilie Bolojan a declarat recent că efectele de încetinire economică sunt inevitabile.

„Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție să nu aibă efecte de contracție economică. Ar trebui să ne revenim până la sfârșitul anului. Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite. Evident că scade cererea”, a afirmat premierul.

Acesta a adăugat că Guvernul intenționează să mențină investițiile la un nivel ridicat și să accelereze absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Scăderea încrederii în economie

Evoluțiile economice au fost anticipate de deteriorarea indicatorilor de încredere în mediul de afaceri. Indicele CONFIDEX a scăzut de la 51,3 la 47,2, semnalând o percepție mai prudentă a antreprenorilor și investitorilor, influențată de incertitudinile economice și politice.

Potrivit sondajelor din mediul de business, 78% dintre manageri consideră că, în următoarele șase luni, contextul legislativ și fiscal va fi mai puțin favorabil pentru companii, iar aproximativ 40% au raportat deteriorarea situației firmelor în ultimele șase luni.

Principalele preocupări vizează scăderea vânzărilor și a comenzilor, prudența investițională, accesul la finanțare și posibile majorări de taxe și impozite.

Impactul asupra populației

Pentru oameni, efectele nu apar toate imediat, dar, în timp, pot influența prețurile, veniturile, locurile de muncă și nivelul de trai. Iată ce înseamnă concret.

Venituri și locuri de muncă

Posibile efecte:

• Creșteri salariale mai mici sau înghețate – firmele devin prudente.
• Bonusuri reduse sau eliminate.
• Angajări mai puține și procese de recrutare mai lente.
• Risc mai mare de concedieri în sectoarele afectate (construcții, IT, industrie, servicii dependente de consum).
• Mai puține oportunități de schimbare a jobului pe un salariu mai mare.

Ce înseamnă pentru populație: veniturile cresc mai lent decât înainte sau stagnează, iar siguranța locului de muncă poate scădea.

Prețuri (inflație)

Recesiunea are un efect mixt asupra prețurilor:

Tendință generală:

• Inflația încetinește, pentru că oamenii cumpără mai puțin.
• Unele produse pot avea scumpiri mai mici sau chiar promoții mai frecvente.

Dar:

• Prețurile la energie, taxe sau produse importate pot crește din alte motive.
• Chiar dacă inflația scade, prețurile nu se întorc înapoi, doar cresc mai lent.
• Pentru oameni: nu neapărat ieftiniri, ci mai degrabă o stabilizare a ritmului de scumpire.

Puterea de cumpărare

Dacă salariile cresc lent sau deloc, iar prețurile continuă să urce (chiar și mai încet), atunci puterea de cumpărare scade. Practic, cu același venit poți cumpăra mai puțin decât înainte.

Credite și rate

În recesiune:

• Băncile devin mai prudente.
• Creditele se acordă mai greu.
• Dobânzile pot scădea ulterior dacă inflația se reduce, dar nu imediat.
• Pentru populație: acces mai dificil la credit și analiză mai strictă.

Taxe și servicii publice

Dacă economia încetinește:

• Statul colectează mai puține venituri.
• Pot apărea măsuri de austeritate: înghețări de salarii la stat, reducerea cheltuielilor sau creșteri de taxe.
• Ce se simte cel mai rapid în viața de zi cu zi

Pentru majoritatea oamenilor, recesiunea tehnică se traduce prin:

• salarii care nu mai cresc,
• joburi mai greu de găsit,
• mai multă prudență la cheltuieli,
• firme care oferă mai puține beneficii,
• incertitudine economică.