Primul tren de mare viteză din România va lega două orașe importante, circulând cu viteze de până la 250 km/h pe o distanță de 800 km

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Investiția totală este estimată la aproape 15 miliarde de euro și combină modernizarea liniilor existente, pentru viteze de până la 200 km/h, cu construirea unor secțiuni noi, duble, dedicate vitezelor maxime de 250 km/h. Traseul va trece prin București, Brașov, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Zalău, pentru a se conecta la rețeaua de mare viteză din Ungaria.

Studiul strategic a fost realizat de compania canadiană Atkins Realis, prin filiala sa Candu Energy, cunoscută pentru tehnologia aplicată la centralele nucleare de la Cernavodă, unitățile 3 și 4. Contractul, demarat la finalul lunii octombrie 2024 și cu durata de opt luni, a avut ca scop identificarea cerințelor tehnice, investiționale și operaționale, evaluarea fezabilității economice și financiare și definirea pașilor necesari implementării unui coridor de mare viteză integrat în rețeaua europeană TEN-T. Studiul a analizat proiecte deja implementate în Franța, Germania, Spania și Turcia și a subliniat importanța etapizării investițiilor, utilizarea sistemului de semnalizare ERTMS/ETCS Nivel 2 și asigurarea unei finanțări stabile pe termen lung.

Norvegia ar putea redeschide ușa investițiilor în companii care produc arme nucleare

Condimentul banal care poate calma tusea mai repede decât ai crede

Strategia propusă este hibridă. Secțiunile montane, precum Câmpina–Predeal–Brașov, vor folosi atât trasee convenționale modernizate, cât și linii de mare viteză, optimizând costurile și timpul de execuție. Tunelul Predeal, deja în curs de aprobare pentru viteze de până la 200 km/h, este un exemplu de investiție strategică integrată în acest coridor.

Coridorul definit în studiul de oportunitate se întinde de la Constanța prin București, Brașov, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Zalău, până la Oradea și frontiera cu Ungaria, având o lungime totală de 781,9 km și un cost mediu estimat de 19 milioane euro/km. Pentru a maximiza eficiența și rentabilitatea economică, implementarea va fi etapizată. Primul tronson va fi București – Câmpina, unde se va construi o linie nouă dublă pentru viteze de 250 km/h, urmând modernizarea secțiunii Câmpina – Brașov pentru 200 km/h. Tronsonul Brașov – Cluj-Napoca, prin Târgu Mureș, și cel dintre Cluj-Napoca și Oradea, prin Zalău, vor fi realizate complet noi, pentru viteze maxime de 250 km/h. Între București și Constanța, linia va combina modernizarea secțiunilor existente, între București și Fetești, cu construirea unei linii noi între Fetești și Constanța, capabilă să atingă 250 km/h.

Succesul proiectului depinde de o planificare strategică riguroasă și de finanțare stabilă pe termen lung. Implementarea trebuie să respecte bunele practici europene, incluzând studii de prefezabilitate pentru definirea coridorului optim, studii de fezabilitate pentru soluții tehnice detaliate și evaluarea impactului de mediu, proiectare tehnică, execuție etapizată și testarea interoperabilității cu rețeaua TEN-T. Pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat se analizează și parteneriate public-privat, iar fondurile vor proveni din surse europene și bugetul național. Comisia Europeană prevede, în exercițiul financiar 2028–2034, o alocare totală de 60,2 miliarde euro, dintre care 54,6 miliarde pentru alocarea generală, 1 miliard pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde pentru Fondul Social și Fondul Climatic.

Ideea unui tren de mare viteză în România nu este nouă. Încă din 2007, în mandatul lui Ludovic Orban ca ministru al Transporturilor, s-au purtat discuții cu Ungaria pentru construirea unei linii Constanța – Budapesta, iar în ultimii doi ani proiectul a fost reluat și consolidat.

Grupul Atkins Realis, cu peste 37.000 de angajați la nivel global și operațiuni în mai mult de 160 de țări, aduce expertiza internațională necesară pentru implementarea acestui proiect major. Compania a fost implicată în numeroase proiecte de infrastructură și energie curată la nivel mondial și oferă României un partener solid pentru realizarea unui coridor de mare viteză care promite să reducă timpii de călătorie, să stimuleze investițiile, turismul și integrarea economică regională, marcând începutul unei noi ere în transporturile feroviare românești.