În schimb, pentru mulți dintre cei ruși, eliberarea poate însemna doar o scurtă pauză înainte de a fi trimiși din nou pe front, într-un alt cerc al infernului, scrie cotidianul Kyiv Independent.
După eliberarea din lagărele ucrainene, mulți prizonieri ruși ajung în mâinile Serviciului Federal de Securitate (FSB), unde sunt supuși interogatoriilor prelungite, uneori anchetați penal, iar în multe cazuri — trimiși înapoi în unitățile militare active, fără posibilitatea de a-și revedea familiile.
Un raport al ONG-ului rus „Idite Lesom” susține că unii dintre soldații eliberați în cadrul unui schimb masiv de prizonieri din luna mai, 1.000 pentru 1.000, au fost redeplasați imediat pe linia frontului.
„Propagandiștii ruși filmează clipuri în care prizonierii proaspăt întorși par fericiți și relaxați, dar este o mascaradă”, spune Petro Iatsenko, purtător de cuvânt al Statului Major de Coordonare al Ucrainei pentru Tratamentul Prizonierilor de Război. „Ei nu se întorc acasă — sunt trimiși înapoi să moară, forțați să continue o invazie sângeroasă”, adaugă el.
Spre deosebire de partea rusă, Ucraina asigură condiții conforme cu convențiile internaționale pentru prizonierii de război. În prezent, Rusia deține peste 1.300 de prizonieri ucraineni, potrivit unei declarații din 2024 a președintelui Vladimir Putin, dar informațiile despre prizonierii ruși eliberați sunt ținute sub tăcere.
Ucraina a reușit, până în iulie 2025, să readucă acasă peste 5.800 de persoane, inclusiv civili, prin intermediul a peste 65 de schimburi de prizonieri. În lagărele din Ucraina, prizonierii ruși sunt vizitați periodic de Crucea Roșie și ONU, iar condițiile sunt verificate la fiecare două luni.
Pe de altă parte, prizonierii ucraineni sunt deținuți în peste 180 de locații răspândite pe întreg teritoriul Rusiei, în condiții adesea inumane. Cei care revin în Ucraina sunt adesea în stare critică, subnutriți, traumatizați și cu multiple afecțiuni fizice.