Problema ascunsă în artere care poate duce la AVC și intervenția care poate reduce riscul

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Atunci când această îngustare devine severă, medicii pot recomanda o intervenție numită endarterectomie carotidiană. Procedura urmărește îndepărtarea depozitelor de grăsime și colesterol acumulate pe peretele arterei, cu scopul de a reduce riscul ca fragmente din aceste depozite sau cheaguri de sânge să ajungă la nivelul creierului.

Arterele carotide se află de o parte și de alta a gâtului și au un rol esențial în alimentarea creierului cu sânge. În timp, pe pereții lor se pot acumula depozite de grăsimi, colesterol și alte substanțe. Procesul poartă numele de ateroscleroză și poate determina îngustarea progresivă a vasului.

Cristiano Ronaldo, suspendat după scandalul de la naționala Portugaliei! Riscă până la șase luni de pedeapsă

Administrația Trump a finanțat cu aproape 780.000 de dolari un proiect având legături indirecte cu institutul rusesc din Irkutsk, implicat în scandalul ciumei

Pericolul nu apare doar pentru că prin arteră circulă mai puțin sânge. O porțiune din placa de aterom se poate desprinde sau în zona respectivă se poate forma un cheag. Dacă acesta ajunge într-un vas cerebral și blochează circulația, poate apărea un accident vascular cerebral ischemic.

Hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul, valorile crescute ale colesterolului și excesul ponderal se numără printre factorii asociați cu apariția și agravarea bolii arteriale.

Intervenția prin care medicii îndepărtează placa de aterom

Endarterectomia carotidiană este o operație prin care chirurgul vascular deschide artera carotidă afectată și îndepărtează placa de aterom care produce îngustarea. După curățarea vasului, artera este închisă astfel încât circulația sângelui către creier să se desfășoare în condiții mai bune.

Intervenția poate fi realizată sub anestezie generală sau, în anumite situații, sub anestezie locală. Decizia depinde de starea pacientului, de caracteristicile leziunii și de evaluarea echipei medicale.

Tratamentul nu este indicat automat oricărei persoane la care este descoperită o stenoză carotidiană. Beneficiile și riscurile trebuie analizate individual, iar gradul îngustării, existența unui AVC sau a unui atac ischemic tranzitoriu în antecedente și starea generală de sănătate au un rol important în alegerea terapiei.

Când operația poate reduce riscul unui nou accident vascular

Beneficiul intervenției este deosebit de important la pacienții atent selecționați care au o stenoză carotidiană severă și au prezentat deja simptome neurologice, cum ar fi un accident vascular cerebral care nu a produs o dizabilitate majoră sau un atac ischemic tranzitoriu.

Recomandările American Heart Association arată că boala carotidiană extracraniană severă reprezintă o cauză tratabilă de accident vascular cerebral, iar pacienții eligibili pentru intervenție ar trebui evaluați pentru tratament într-un interval adecvat după evenimentul ischemic. Alegerea între endarterectomia carotidiană și montarea unui stent depinde de anatomia vaselor și de bolile asociate fiecărui pacient.

Operația are însă propriile riscuri, inclusiv posibilitatea apariției unui AVC în timpul sau după procedură, a sângerării ori a altor complicații. Tocmai de aceea, medicii recomandă intervenția atunci când beneficiul estimat al reducerii riscului vascular este mai mare decât riscul asociat operației.

Stilul de viață rămâne o parte importantă a problemei

Intervenția chirurgicală poate trata o arteră carotidă sever îngustată, însă nu elimină mecanismele care au favorizat apariția aterosclerozei. Din acest motiv, controlul factorilor de risc rămâne esențial și după operație.

Mulți pacienți ajung să aibă probleme vasculare pe fondul unui stil de viață nesănătos, în care se regăsesc fumatul, alimentația dezechilibrată și lipsa activității fizice. La acestea se pot adăuga hipertensiunea, diabetul, colesterolul crescut și obezitatea.

Datele CDC arată că hipertensiunea este unul dintre principalii factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. Fumatul afectează vasele de sânge, iar sedentarismul poate contribui la apariția obezității, hipertensiunii, colesterolului crescut și diabetului. Alimentația bogată în sare poate favoriza, la rândul ei, creșterea tensiunii arteriale.

Din acest motiv, tratamentul unui pacient cu boală carotidiană nu se termină în sala de operație. Renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, menținerea glicemiei în limitele recomandate și activitatea fizică adaptată stării de sănătate pot face parte din strategia de reducere a riscului cardiovascular.

Semnele neurologice care nu trebuie ignorate

Un atac ischemic tranzitoriu poate fi primul avertisment că circulația cerebrală este amenințată. Simptomele pot dispărea după un interval scurt, dar acest lucru nu înseamnă că pericolul a trecut.

Slăbiciunea sau amorțeala apărută brusc la nivelul feței, brațului ori piciorului, mai ales pe o singură parte a corpului, dificultățile de vorbire, tulburările de vedere, pierderea echilibrului și apariția bruscă a unor probleme neurologice necesită evaluare medicală de urgență.

În cazul unui accident vascular cerebral, timpul influențează decisiv posibilitățile de tratament. O persoană care prezintă simptome sugestive trebuie să primească ajutor medical de urgență, fără a aștepta ca manifestările să dispară.

Endarterectomia carotidiană nu este o metodă universală de prevenire a accidentului vascular cerebral, însă poate avea un rol important pentru pacienții potriviți. Evaluarea corectă a arterelor, alegerea tratamentului în funcție de riscul individual și controlul pe termen lung al factorilor favorizanți rămân elemente esențiale pentru protejarea sănătății creierului și a sistemului cardiovascular.