Proces cu miză mare în SUA înaintea alegerilor. De ce ar putea fi interzisă prezența agenților ICE la secțiile de votare

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Reclamanții invocă o lege penală adoptată în 1865, în ultimele luni ale Războiului Civil, care le interzice, în general, oficialilor federali să trimită „trupe sau oameni înarmați” în locurile în care se desfășoară alegeri, relatează The Washington Post.

Ce a spus administrația despre prezența ICE la secțiile de votare

Procesul a fost deschis joi la o instanță federală din Washington, D.C., cu numai opt zile înainte de începerea votului anticipat în persoană în unele state, printre care Minnesota și Dakota de Sud. Reclamanții cer unui judecător să stabilească faptul că administrația nu poate trimite în mod legal agenți înarmați la secțiile de votare.

SURSE PSD nu vrea să facă parte din Guvernul Luca Niculescu. Reacția dură a lui Grindeanu

Fox News o angajează pe fosta purtătoare de cuvânt al lui Donald Trump pe poziția de comentator

Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a declarat la 1 septembrie, în timpul unei conferințe de presă organizate la New York, că agenții ICE nu vor patrula în jurul secțiilor de votare. El a precizat însă că aceștia ar putea ajunge într-un asemenea loc dacă există o amenințare sau dacă încearcă să execute un mandat împotriva unei persoane pe care o urmăresc.

„Dacă executăm un mandat, vom fi acolo unde trebuie să fim”, a declarat Mullin. Departamentul pentru Securitate Internă, DHS, a transmis ulterior presei că „nu planifică operațiuni care să vizeze secțiile de votare”. Instituția a adăugat însă că o persoană ar putea fi arestată într-un asemenea loc dacă apare o amenințare activă pentru siguranța publică.

În ultimele luni, parlamentarii democrați și oficialii responsabili de organizarea alegerilor și-au exprimat tot mai des îngrijorarea că ofițeri federali înarmați sau militari ar putea fi trimiși în apropierea locurilor de vot. Autoritățile locale din state precum Arizona și Minnesota au ajuns să pregătească inclusiv documente pentru intervenții judiciare de urgență și să își instruiască personalul în legătură cu modul în care trebuie să reacționeze.

Temerile au fost alimentate și de declarațiile unor aliați ai președintelui Donald Trump, printre care cel puțin trei candidați republicani pentru funcția de guvernator în state diferite, care au susținut ideea trimiterii agenților federali înarmați și a Gărzii Naționale la locurile de vot.

Declarațiile invocate de organizațiile care au deschis procesul

Acțiunea în instanță enumeră o serie de declarații publice făcute, în ultimul an, de oficiali și aliați ai administrației Trump. În februarie, fostul consilier al lui Donald Trump, Stephen K. Bannon, a declarat că agenții ICE ar urma să fie prezenți în jurul secțiilor de votare.

„Vom avea ICE în jurul secțiilor de votare în noiembrie”, a spus Bannon. Câteva zile mai târziu, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, le-a spus reporterilor că „nu poate garanta că un agent ICE nu va fi în apropierea unei secții de votare”.

În martie, Todd Blanche, la acel moment adjunct al procurorului general și în prezent procuror general, a ridicat aceeași problemă în timpul unei reuniuni conservatoare. „De ce există obiecții față de trimiterea agenților ICE la secțiile de votare?”, a întrebat Blanche.

Reclamanții susțin că această succesiune de declarații, completată de comentariile recente ale lui Mullin, indică existența unei politici sau a unui plan al administrației privind posibila prezență a agenților federali la locurile de vot.

Procesul a fost deschis în numele League of United Latin American Citizens, cunoscută drept LULAC, UnidosUS, Common Cause, precum și al orașului și comitatului Denver.

Legea din 1865 aflată în centrul disputei

Argumentul juridic principal se bazează pe o lege adoptată în 1865. Aceasta prevede că un oficial federal comite o infracțiune dacă ordonă trimiterea unor „trupe sau oameni înarmați” într-un loc în care au loc alegeri, cu excepția situației în care forța respectivă este necesară pentru a „respinge inamicii înarmați ai Statelor Unite”.

Încălcarea legii poate fi pedepsită cu până la cinci ani de închisoare și poate duce la interdicția de a mai ocupa o funcție federală. În 1909, Congresul a eliminat o altă excepție care permitea folosirea oamenilor înarmați pentru a „menține pacea la urne”.

Organizațiile și autoritățile care au deschis procesul susțin că prezența agenților federali înarmați la secțiile de votare ar putea intimida alegătorii, în special persoanele latino și cetățenii americani naturalizați. În opinia lor, locurile destinate votului s-ar putea transforma în puncte de tensiune și confruntare.

Juan Proaño, directorul executiv al LULAC, a afirmat că libertatea alegătorilor de a-și exprima votul fără teamă trebuie protejată. „Dreptul la vot este fundamental pentru democrația noastră, iar această administrație continuă încercările de a slăbi chiar instituțiile pe care are responsabilitatea să le protejeze”, a spus Proaño.

El a continuat spunând că rezultatele alegerilor influențează viitorul tuturor americanilor. „În America, alegătorii trebuie să își poată exprima votul fără teama de a fi intimidați de agenți ICE înarmați aflați la secțiile de votare”, a declarat șeful LULAC.

DHS spune că nu pregătește operațiuni îndreptate asupra locurilor de vot

Ca răspuns la proces, Chandler Rebel, purtător de cuvânt al DHS, a transmis că instituția „nu planifică operațiuni care să vizeze secțiile de votare”, însă a precizat că pot avea loc arestări punctuale dacă există o amenințare la adresa unui loc de vot.

DHS a făcut trimitere și la declarații anterioare ale lui Mullin. Cu câteva luni în urmă, în timpul audierilor pentru confirmarea sa, acesta a respins preocupările legate de aplicarea legislației privind imigrația în apropierea secțiilor.

„Nu înțeleg care este preocuparea legată de aplicarea legilor privind imigrația la secțiile de votare, pentru că, sincer, dacă nu ești cetățean, oricum nu ar trebui să votezi, așa că, tehnic, nu ar trebui să existe imigranți aflați ilegal în țară la secțiile de votare”, a spus Mullin. Poziția armatei americane a fost exprimată mai categoric.

Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, i-a transmis senatoarei Elissa Slotkin într-o scrisoare din 28 august că forțele armate „nu au planuri” să trimită militari federali sau membri federalizați ai Gărzii Naționale la secțiile de votare. El a precizat că nu există nici intenția folosirii acestora pentru confiscarea buletinelor de vot sau a aparatelor utilizate în procesul electoral. „Nu am primit și nici nu anticipez că voi primi vreun ordin ilegal privind rolul forțelor armate în viitoarele alegeri parțiale din noiembrie 2026”, a scris Caine.

Donald Trump și acuzațiile privind fraudele electorale

Donald Trump a formulat în repetate rânduri acuzații ample privind presupuse fraude electorale, fără să prezinte dovezi care să susțină afirmațiile potrivit cărora un număr mare de imigranți fără drept de vot ar urma să participe la scrutinul din noiembrie în lipsa unei intervenții federale.

În martie, președintele a semnat un ordin executiv prin care a cerut Serviciului Poștal al Statelor Unite să modifice modul în care sunt gestionate buletinele de vot trimise prin poștă. Documentul a cerut și DHS să întocmească liste cu cetățeni americani și să transmită informațiile statelor.

Curtea Supremă a permis luna trecută aplicarea unor părți ale ordinului. Administrația Trump s-a adresat din nou Curții Supreme în această săptămână, pentru a treia oară, după ce un judecător federal din Boston a blocat regula referitoare la Serviciul Poștal. Procesul privind agenții ICE readuce însă în centrul atenției o lege mult mai veche, adoptată imediat după Războiul Civil.

Potrivit istoricilor specializați în drept, legea din 1865 a fost promovată de parlamentari democrați nemulțumiți de faptul că administrația lui Abraham Lincoln folosise trupe ale Uniunii care au intervenit în contextul alegerilor prezidențiale din Kentucky, Maryland și Delaware.

O lege veche de peste 160 de ani nu a mai fost testată în instanță

Chris Mirasola, profesor la Facultatea de Drept a Universității din Houston, a explicat că prevederea legală invocată în proces nu a mai fost testată până acum în acest mod.

Nicio instanță nu a stabilit ce înseamnă exact, din punct de vedere juridic, un loc în care se desfășoară alegeri. O analiză publicată în iulie de Brennan Center for Justice arată că rămâne neclar dacă prevederile se aplică numai secțiilor de votare sau și cutiilor pentru depunerea buletinelor, birourilor electorale și centrelor în care sunt numărate voturile.

„Legea este incredibil de veche și nu există jurisprudență în această privință, astfel că toate aceste chestiuni vor ajunge pentru prima dată în fața instanțelor”, a explicat Mirasola. Profesorul a subliniat că lipsa unor precedente creează inevitabil incertitudine. „Întotdeauna rămân întrebări despre modul în care va fi interpretată”, a spus el.

Reclamanții sunt reprezentați de avocații organizației Democracy Forward. Ei susțin că legislatorii au interzis explicit prezența forțelor federale înarmate la locurile de vot tocmai pentru a proteja alegerile libere și corecte, statul de drept, dreptul la vot și încrederea americanilor în integritatea urnelor. În plângere se afirmă că nerespectarea de către DHS a acestui cadru legal pune în pericol apropiatele alegeri.

Mirasola a explicat că legea a apărut ca reacție la mai multe situații în care soldații Uniunii au reținut candidați considerați favorabili Confederației și au împiedicat alegători care aveau buletine favorabile acelor candidați să voteze în statele de frontieră. Deși parlamentarii vremii se aflau în contextul unui conflict armat concret, dezbaterile din Congres erau puternic concentrate asupra protejării integrității sistemului electoral.

„Acest proces susține că ceea ce vedem înaintea alegerilor parțiale reprezintă același tip de interferență electorală, deoarece administrația a menținut posibilitatea desfășurării unor agenți federali înarmați”, a explicat Mirasola.

Excepția prevăzută de lege și obstacolele pe care le-ar putea întâmpina reclamanții

Singura excepție referitoare la folosirea forțelor înarmate care a rămas în lege permite intervenția pentru a „respinge inamicii înarmați” ai Statelor Unite. În anii 1860, autorii legii aveau în vedere trupele Confederației. Mirasola consideră însă că administrația Trump ar putea încerca să formuleze o interpretare juridică restrânsă prin care să identifice un alt tip de inamic căruia să îi poată fi aplicată excepția.

Reclamanții ar putea întâmpina și un alt obstacol. Curtea Supremă a Statelor Unite a restrâns considerabil posibilitățile instanțelor federale de a emite ordine cu aplicabilitate generală la nivel național pentru prevenirea unor acțiuni viitoare ale administrației.

Plângerea menționează și decizii luate în cadrul Departamentului de Justiție. Reclamanții afirmă că a fost eliminat un manual care consemna poziția tradițională a guvernului potrivit căreia agenților federali înarmați le este interzisă prezența la locurile de vot.

Documentul fusese redactat cu implicarea secției de integritate publică a departamentului, structură care oferea și consultanță juridică forțelor de ordine în timpul alegerilor. Reclamanții susțin că această secție a fost între timp puternic redusă.

Trei incidente cu agenți ai serviciilor de imigrație sunt menționate în proces

Plângerea indică și trei incidente în care ofițeri responsabili de aplicarea legislației privind imigrația au ajuns în apropierea unor locuri de vot în timpul alegerilor primare din acest an. Primul caz s-a produs în San Antonio, unde agenți ICE au intervenit la o oprire în trafic în apropierea unui centru pentru vot anticipat. Șeriful comitatului le-a cerut agenților să părăsească zona.

Un alt incident a fost semnalat în Simi Valley, California, unde vehicule ICE au fost observate în apropierea unui centru de vot. Al treilea caz menționat s-a produs în Syracuse, New York. Doi agenți federali au intrat într-o bibliotecă pentru a avertiza un angajat electoral în legătură cu o postare publicată pe Instagram, în care era menționat numele agentului ICE care a împușcat-o mortal pe Renée Good în Minneapolis.

LULAC, cea mai veche organizație pentru drepturile civile ale comunității latino din Statele Unite, desfășoară de aproape un secol campanii pentru înregistrarea alegătorilor și mobilizarea comunităților hispanice la vot.

Organizația afirmă că numeroși membri și-au exprimat teama că prezența forțelor federale ar putea reduce participarea la alegeri și ar putea amplifica preocupările privind profilarea pe criterii rasiale.

LULAC a invocat și o investigație ProPublica potrivit căreia agenții de imigrație au reținut peste 170 de cetățeni americani. Dintre aceștia, peste 50, aproape toți latino, ar fi fost ținuți în custodie după ce agenții le-au pus sub semnul întrebării cetățenia.

Autoritățile electorale pregătesc personalul pentru posibile confruntări

Angajații electorali din mai multe zone ale Statelor Unite se pregătesc de luni întregi pentru eventuale situații tensionate. Unii dintre ei sunt instruiți în tehnici de reducere a tensiunilor în cazul unor întâlniri cu agenți federali și primesc informații despre liniile telefonice la care trebuie raportate eventualele incidente. În Denver, biroul responsabil de alegeri se pregătește să îi instruiască din nou pe angajații temporari care verifică alegătorii și colectează buletinele din cele 48 de cutii de vot ale orașului.

Potrivit documentelor depuse în instanță, pregătirea include metode de calmare a unei confruntări cu agenții federali, proceduri pentru documentarea intervențiilor acestora și modalități prin care pot fi identificați agenții îmbrăcați în civil. Oficialii pregătesc și planuri de rezervă prin care alegătorii să poată fi direcționați către alte secții de votare dacă un anumit loc devine dificil sau imposibil de utilizat.

Angajații care lucrează temporar în secții reprezintă o altă problemă pentru autoritățile din Denver. Orașul spune că întâmpină deja dificultăți în recrutarea unui număr suficient de persoane la fiecare scrutin, iar teama provocată de posibila prezență a agenților federali ar putea determina unii dintre cei interesați să refuze aceste posturi.

Primarul orașului Denver, Mike Johnston, a criticat dur perspectiva amplasării agenților ICE în apropierea locurilor de vot. „Staționarea agenților ICE în apropierea secțiilor de votare are ca unic scop să sperie oamenii și să reducă numărul celor care votează”, a declarat Johnston. Primarul a promis că autoritățile locale vor încerca să împiedice o asemenea desfășurare. „Vom lupta cu toate mijloacele pentru a preveni acest lucru”, a spus el.

Procesul deschis la Washington aduce astfel în fața instanțelor o prevedere legală veche de peste un secol și jumătate, într-un context electoral în care securitatea secțiilor de votare, imigrația și limitele puterii federale au devenit teme puternic disputate. Instanța va trebui să stabilească dacă legea din 1865 poate fi aplicată situației descrise de reclamanți și cât de larg trebuie interpretată interdicția privind prezența oamenilor înarmați în locurile în care americanii votează.