Procuroarea lui Dragnea intervine in scandalul ordonantei Toader-Dragnea. Ea nu e speriata de consecinte

news

Alexandra Lancranjan, procurorul DNA care se ocupa de dosarul penal al lui Liviu Dragnea privind constituirea de grup infractional organizat, a publicat pe Facebook un citat din care reiese ca nu este de acord cu intentia Guvernului de a da o OUG de anularea a condamnarilor gulerelor albe.

„Chiar presupunand ca desemnarea unui judecator raportor intr-un complet de 5 judecatori nu a fost efectuata aleatoriu, neexistand alte dovezi ale lipsei de impartialitate a judecatorilor care alcatuiesc completul, nu rezulta incalcarea exigentelor art.6 din Conventie din acest punct de vedere”, a scris Lancranjan, citand dintr-un comunicat al Forumului Judecatorilor.

In contextul controversatei Ordonante anuntate de ministrul Justitiei, care le va permite celor condamnati definitiv de completuri de 5 judecatori, incepand cu 2014, sa poata face recurs in anulare, Forumul Judecatorilor face publica vineri o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului intr-un caz in care era reclamata modalitatea de desemnare a membrilor completului de judecata. CEDO a stabilit ca, „chiar presupunand ca desemnarea unui judecator raportor intr-un complet de 5 judecatori nu a fost efectuata aleatoriu, neexistand alte dovezi ale lipsei de impartialitate a judecatorilor care alcatuiesc completul, nu rezulta ca a fost incalcat dreptul la un proces echitabil”.

Intr-o decizie pronuntata in 15 septembrie 2015, in cauza Tsanova-Gecheva impotriva Bulgariei,Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit: „Chiar presupunand ca desemnarea unui judecator raportor intr-un complet de 5 judecatori nu a fost efectuata aleatoriu, neexistand alte dovezi ale lipsei de impartialitate a judecatorilor care alcatuiesc completul, nu rezulta incalcarea exigentelor art.6 din Conventie din acest punct de vedere”.

Decizia CEDO:

„106. Reclamanta mai sustine ca nu erau indeplinite cerintele de independenta si impartialitate prevazute la art.6 din Conventie de Curtea Administrativa Suprema. Dupa ce a constatat ca art.6 era aplicabil procedurii in cauza, Curtea reitereaza ca, pentru a stabili daca o instanta poate fi considerata „independenta“, in sensul art.6 par.1, trebuie sa fie luate in considerare, in special, modul de numire si durata mandatului membrilor sai, existenta unei protectii impotriva presiunilor exterioare si daca exista sau nu o aparenta de independenta (Findlay c. Regatului Unit, 25 februarie 1997, par.73, Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.103). Impartialitatea este definita prin lipsa de prejudecati sau de partinire. Conform jurisprudentei constante a Curtii, existenta impartialitatii, in sensul art.6 par.1 din Conventie, se stabileste in baza unui demers subiectiv, in cadrul caruia se acorda atentie convingerilor personale si comportamentului unui judecator – cu alte cuvinte, daca judecatorul a dat dovada de prejudecati personale sau partinire intr-o cauza, precum si printr-un demers obiectiv, in cadrul caruia se verifica daca instanta in sine, inclusiv prin compunerea sa, intre alte aspecte, prezinta suficiente garantii pentru excluderea oricarei indoieli legitime in legatura cu impartialitatea sa (a se vedea, Wettstein c. Elvetiei, nr. 33958/96, par. 42, , Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.104).

(…)

In ceea ce priveste completul de cinci judecatori, reclamanta denunta modalitatea de desemnare a membrilor sai, dintre judecatorii Curtii Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuata intr-o maniera transparenta si aleatorie. Curtea retine ca reclamanta nu pune sub semnul intrebarii impartialitatea subiectiva a vreunui membru al completului In ceea ce priveste impartialitatea obiectiva, Curtea reaminteste ca potrivit jurisprudentei sale, nu ii revine atributia de a examina, in principiu, validitatea motivele pentru care o cauza particulara a fost atribuita unui judecator sau unei instante in mod special, dar trebuie totusi sa se asigure ca o astfel de atribuire este compatibila cu cerintele de independenta si impartialitate. Este de datoria statelor membre ale Conventiei sa asigure o buna administrare a justitiei si trebuie sa fie luati in considerare mai multi factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instantelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). In prezenta cauza, Curtea constata ca partile nu se pun de acord cu privire la intrebarea daca judecatorul raportor al completului de cinci judecatori a fost desemnat sau nu in mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunand ca desemnarea sa in complet nu a fost efectuata aleatoriu, neexistand alte dovezi ale lipsei de impartialitate a judecatorilor care alcatuiesc completul, nu rezulta incalcarea exigentelor art.6 din Conventie din acest punct de vedere.
(…)

Prin urmare, s-a constatat ca, in speta, nu a fost incalcat art.6 din Conventie”.

Articolul 6 din Conventia europeana pentru drepturile omului se refera la dreptul la un proces echitabil.

Forumul Judecatorilor face publica aceasta decizie a CEDO in contextul controversatei Ordonante anuntate de ministrul Justitiei, care le va permite celor condamnati definitiv, incepand cu 2014, de catre completuri de 5 judecatori de la instanta suprema sa poata face recurs in anulare.

La inceputul lunii octombrie, cu mai putin de o saptamana inainte de inceperea apelului la un complet de 5 judecatori in dosarul angajarilor fictive de la Directia pentru Protectia Copilului Teleorman in care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare, premierul Viorica Dancila a sesizat Curtea Constitutionala privind un conflict juridic intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie in privinta modului de constituire a completurilor de 5 judecatori.

In 7 noiembrie, Curtea Constitutionala a decis ca exista conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie pe tema constituirii completurilor de 5 judecatori.

Potrivit deciziei Curtii, completurile de cinci judecatori au fost nelegal constituite din 2014, cand instanta suprema a decis sa nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecatori care stabileste ca toti cei 5 judecatori ai completului se stabilesc prin tragere la sorti. Instanta suprema a decis ca doar patru sa fie alesi astfel.
Ministrul Justitiei a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca va fi adoptata o Ordonanta de Urgenta in baza careia cei care au fost condamnati definitiv de catre completuri de judecata nelegal constituite, din 2014 pana acum, sa poata face recurs in anulare, afirmand ca premierul va decide cand si daca aceasta va fi adoptata. Tudorel Toader spunea ca, in cazul in care va fi emisa OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate solutiile completelor de 5 judecatori de la ICCJ, chiar si cele in care au fost pronuntate solutii de achitare. Contestatia in anulare in privinta achitarilor poate fi facuta de procuror.

Ministrul Justitiei a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca va fi adoptata o Ordonanta de Urgenta in baza careia cei care au fost condamnati definitiv de catre completuri de judecata nelegal constituite, din 2014 pana acum, sa poata face recurs in anulare, afirmand ca premierul va decide cand si daca aceasta va fi adoptata. Tudorel Toader spunea ca, in cazul in care va fi emisa OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate solutiile completelor de 5 judecatori de la ICCJ, chiar si cele in care au fost pronuntate solutii de achitare. Contestatia in anulare in privinta achitarilor poate fi facuta de procuror.

Aflat la Bruxelles, unde a fost audiat in Comisia LIBE a Parlamentului European, Toader s-a confruntat cu criticile si avertismentele parlamentarilor europeni privind situatia statului de drept in Romania.

Tudorel Toader si-a aparat ordonanta privind completurile de cinci in Parlamentul European, spunandu-le deputatilor din comisia LIBE ca poate nu au „informatia riguros exacta”. „In nicio tara instanta suprema nu constituie completuri cu incalcarea legii (…) Nu vrem ca prin acesta contestatie in anulare cineva sa scape de pedeapsa, dar nu ii poti spune romanului ca a fost judecat nelegal, dar ramane in puscarie”, a spus ministrul Justitiei, facand trimitere la decizia Curtii Constitutionale.

Vineri, la inceputul sedintei de guvern, premierul Viorica Dancila a insistat ca CCR a constatat „practici in afara cadrului legal”, iar situatia trebuie indreptata. ”Curtea Constitutionala a constatat ca au fost folosite practici in afara cadrului legal, care au viciat actul de justitie, iar aceasta situatie trebuie indreptata. Asa cum spunea si presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, drepturile cetatenilor nu sunt negociabile, iar in aceasta materie nu sunt acceptate compromisuri”, a declarat Viorica Dancila.

Mai mult despre: , ,


Comentarii: