Procurorii din Milano investighează presupusul „turism al lunetiștilor” în timpul războiului din Bosnia. În anii 1990, grupuri de occidentali ar fi plătit bani grei pentru a fi duși la Sarajevo să împuște civili de plăcere

Procurorii din Milano au deschis o anchetă asupra unor italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbo-bosniace pentru a merge la Sarajevo și a ucide civili, în timpul asediului de patru ani al orașului din anii 1990.

Peste 10.000 de oameni au fost uciși la Sarajevo de bombardamentele constante și de lunetiști între 1992 și 1996, în ceea ce a fost cel mai lung asediu din istoria modernă, după ce Bosnia și Herțegovina și-a declarat independența față de Iugoslavia. Lunetiștii erau probabil cel mai temut element al vieții sub asediu la Sarajevo, deoarece atacau oameni pe străzi, inclusiv copii, la întâmplare, ca și cum ar fi fost un joc video sau un safari.

Grupuri de italieni și persoane de alte naționalități, așa-numiții „turiști lunetiști”, ar fi participat la masacru după ce au plătit sume mari de bani soldaților Armatei conduse de Radovan Karadžić, fostul lider sârb-bosniac care în 2016 a fost găsit vinovat de genocid și alte crime împotriva umanității, pentru a fi transportați în dealurile din jurul Sarajevo, de unde puteau trage spre populație de plăcere, scrie The Guardian.

Iranul condamnă atacul antisemit din Australia: ”Terorismul şi uciderea de fiinţe umane, indiferent unde sunt comise, sunt respinse şi condamnate”

De la creativitate la automatizare: Cum transformă AI-ul generativ toate meseriile

Sarajevo se află într-o vale înconjurată de munți, ceea ce a făcut ca izolarea și atacarea acestuia să fie deosebit de ușoară.

Procurorii din Milano, conduși de Alessandro Gobbi, au lansat o anchetă menită să identifice italienii implicați, aceștia fiind acuzați de omor voluntar, agravat de cruzime și motive josnice.

Ancheta a pornit de la o plângere legală depusă de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano care a adunat dovezi cu privire la acuzații, precum și un raport trimis procurorilor de către fostul primar al orașului Sarajevo, Benjamina Karić.

Gavazzeni a declarat că a citit pentru prima dată relatări despre presupușii turiști lunetiști în presa italiană din anii 1990, dar abia după ce a vizionat Sarajevo Safari, un documentar din 2022 al regizorului sloven Miran Zupanič, a început să investigheze mai departe.

În documentar, un fost soldat sârb și un contractor au susținut că grupuri de occidentali ar trage asupra populației civile de pe dealurile din jurul orașului Sarajevo. Afirmațiile lor au fost negate vehement de veteranii de război sârbi.

„Sarajevo Safari a fost punctul de plecare. Am început o corespondență cu directorul și de acolo mi-am extins ancheta până când am adunat suficiente materiale pentru a le prezenta procurorilor din Milano”, a spus Gavazzeni.

Gavazzeni susține că ar fi fost implicați „mulți, foarte, foarte italieni”, fără a oferi o cifră. „Erau germani, francezi, englezi… oameni din toate țările occidentale care plăteau sume mari de bani pentru a fi duși acolo să împuște civili.”

„Nu au existat motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați care mergeau acolo pentru distracție și satisfacție personală. Vorbim despre oameni care iubesc armele și care probabil merg la poligoane de tragere sau în safari în Africa”, a adăugat Gavazzeni.

El a susținut că suspecții italieni s-ar fi întâlnit în orașul nordic Trieste și ar fi călătorit la Belgrad, de unde soldații sârbi bosniaci i-ar fi însoțit până pe dealurile din Sarajevo. „Exista un trafic de turiști de război care mergeau acolo să împuște oameni. Eu numesc asta indiferență față de rău”, a spus el.

Gavazenni a spus că i-a identificat pe unii dintre italienii despre care se presupune că ar fi fost implicați și care ar urrma să fie interogați de procurori în următoarele săptămâni.

Probabil cele mai mediatizate morți cauzate de lunetiști au fost cele ale lui Bošco Brkić și Admira Ismić, un cuplu documentat în filmul Romeo și Julieta la Sarajevo, care au fost uciși de un lunetist în 1993 în timp ce încercau să traverseze un pod. Corpurile lor au rămas „în țara nimănui”, între pozițiile bosniace și sârbo-bosniace timp de câteva zile. Fotografiile au devenit un simbol internațional al caracterului aleatoriu și inuman al războiului.

Strada principală care ducea spre Sarajevo, Bulevardul Meša Selimović, a fost poreclită „Aleea lunetiștilor” deoarece devenea extrem de periculoasă, dar nu putea fi evitată, fiind drumul spre aeroportul din Sarajevo. Tramvaiele și autobuzele aveau geamurile cu urme de gloanțe și peste tot existau semne de avertizare pentru lunetiști.

„Dovezile acumulate după o lungă anchetă [de Gavazzeni] sunt bine fundamentate și ar putea duce la o anchetă serioasă pentru identificarea vinovaților. Există, de asemenea, raportul fostului primar din Sarajevo”, a declaat avocata Nicola Brigida, care l-a ajutat pe Gavazzeni cu acest caz.

Foto (c) Danilo Krstanovic