Profesorul Peter Gross, expert in Stiintele comunicarii: „Din perspectiva unei mass-media cu adevarat libere si responsabile social, sistemul media romanesc este un pacient grav bolnav” – Presshub
Peter GROSS este profesor emerit si fost director al Scolii de Jurnalism si Media Electronica de la Universitatea din Tennessee (2006-2016). In prezent, este cadru didactic asociat la Scoala de Jurnalism si Comunicare in Masa (SJMC) a Universitatii din Iowa. De mentionat este ca a predat si la Universitatea din Oklahoma, ocupand, de asemenea, functia de Director al Institutului pentru Cercetare si Formare din cadrul Colegiului Gaylord de Jurnalism si Comunicare in Masa.
In acest interviu, profesorul Peter Gross vorbeste, fara menajamente, despre problemele sistemului mediatic din Romania, pe care il considera, din punct de vedere al libertatii si al responsabilitatii sociale, un pacient in stare grava, conectat la aparate, despre nevoia de profesionalizare a presei, pentru ca jurnalismul nu este literatura, ci un domeniu care trebuie sa functioneze in baza unor standarde care respecta importanta faptelor si a contextelor verificabile, a surselor credibile si a unei analize rationale, fara judecati de valoare. Totodata, Peter Gross considera ca, uneori, mass-media se auto-instrumentalizeaza de bunavoie pentru beneficiile politice si economice ale proprietarilor lor.
Ada CODAU: Cat de mult este influentata mass-media dintr-o tara de cultura politica a acelei tari, de mostenirea istorica, de contextul social?
Peter GROSS: Exista multe influente asupra mass-mediei dintr-o tara. Principala este istoria presei/sistemului media al tarii, cultura generala (valori, credinte si atitudini) care modeleaza natura si comportamentul institutiilor si al oamenilor care le conduc. Mediul social, politica interna si internationala si vicisitudinile proceselor evolutive pot oferi oportunitati de a modifica incet cultura si cultura politica, in bine sau in rau si, apoi, natura, motivele si modurile in care functioneaza mass-media. Cu toate acestea, nu ar trebui sa neglijam puterea indivizilor de a influenta partial sau total sistemul societal.
A.C.: In cea mai recenta carte a dumneavoastra, „Radacinile culturale ale sistemului mass-media romanesc”, spuneti despre ziarele aparute imediat dupa 1989 ca aveau un stil partizan, polemic, combativ, cu putine informatii verificabile si cu standarde etice deficitare. Cum vi se pare mass-media din Romania de astazi, ce „diagnostic” i-ati pune? A reusit sa se adapteze, la zeci de ani de la caderea regimului comunist, unei democratii functionale, chiar daca perfectibile?
P.G.: In opinia mea, mass-media romaneasca s-a impartit in trei parti inegale. Vechiul grup de mass-media partinitor, polemic, combativ, indoielnic in ce priveste faptele si care prezinta standarde etice deficitare ramane dominant. Un al doilea grup se diferentiaza de primul grup prin bazarea combativitatii si chiar a jurnalismului polemic pe fapte si contexte verificabile si un respect mai mare pentru etica profesionala. Al treilea grup este unul care este un hibrid al primelor doua, schimbandu-se intr-un fel sau altul in functie de problemele abordate, de mediul socio-politic in schimbare in care functioneaza, de capriciile proprietarilor si de obiectivele personale percepute.
Aceste trei parti ale mass-mediei romanesti au ajuns intr-un fel de impas, niciuna nu a facut progrese considerabile sau nu s-a retras in mod substantial in ultimii ani. Ca atare, mass-media reprezinta o cultura de ansamblu, o cultura politica si o cultura profesionala care se reflecta si in democratia Romaniei. Aceasta democratie a avansat in secolul XXI, dar din mai multe motive, inclusiv coruptia generala din toate sferele societatii, a fost numita in mod diferit „democratie defectuoasa” si „democratie semiconsolidata”. Astfel, putem concluziona ca Romania are o mass-media cu vicii, sau cu un profesionalism semiconsolidat ori defectuos, care o serveste.
A.C.: In aceeasi lucrare, scrieti ca etica sistemului mediatic romanesc functioneaza fara a avea la baza un cod general acceptat si aplicabil, ci valori personale, locale, conjuncturale. In ce masura considerati ca putem vorbi, in acest context, despre o responsabilitate sociala a presei?
P.G.: Excelenta intrebare! Raspunsul aproape ca vine singur: atunci cand nu exista norme etice comune, respect pentru ele si modalitati acceptate de implementare a acestora, responsabilitatea mass-media este atomizata pe linii personale si socio-politice, printre altele. Responsabilitatea sociala a mass-mediei este definita intr-o multitudine de moduri in Romania, in multe cazuri avand prea putin de-a face cu „social”, cu „responsabilitate” sau cu relatia lor simbiotica. Uneori nu este deloc definita. Poate fi pretinsa, in unele cazuri. Daca responsabilitatea sociala, in general, nu este definita si acceptata de societate si de sistemul sau media, este dificil de conturat etica profesionala si cu atat mai dificil de aplicat si de raspuns absentei sale zilnice in functionarea mass-media. Aceasta este o provocare cu care se confrunta in grade diferite nu doar societatile din Europa Centrala si de Est, ci din intreaga lume.
Citeste mai mult pe presshub.ro.
