Progresele medicale care schimbă viața pacienților cu boli cardiovasculare

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Cardiologia actuală pune accent pe depistarea timpurie a riscului, controlul factorilor care afectează vasele de sânge, terapii medicamentoase adaptate pacientului și intervenții minim invazive.

Tratamentul modern începe cu evaluarea riscului fiecărui pacient

Organizația Mondială a Sănătății estimează că bolile cardiovasculare provoacă anual aproape 20 de milioane de decese la nivel global. Infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru cea mai mare parte dintre acestea. Hipertensiunea arterială, valorile crescute ale colesterolului, diabetul, fumatul, obezitatea, sedentarismul și alimentația dezechilibrată se află printre cei mai importanți factori care pot favoriza apariția bolii.

Preotul din Vaslui care i-a dăruit o cruce lui Călin Georgescu la Dobrovăț a fost condamnat definitiv după un accident rutier. El este fratele „părintelui Corogeanu”, condamnat în cazul morții tinerei „exorcizate” la Mănăstirea Tanacu

S-a găsit soluția: Angajații Poștei Ruse din Moscova vor fi înarmați, pentru a putea doborî dronele ucrainene

Una dintre schimbările importante din cardiologia ultimilor ani este orientarea către tratamentul personalizat. Două persoane cu aceeași vârstă și aceeași valoare a tensiunii arteriale nu au neapărat același risc cardiovascular. Medicul ia în considerare mai mulți factori, printre care istoricul familial, colesterolul, glicemia, funcția renală, fumatul, greutatea corporală și existența altor boli.

Investigațiile pot include electrocardiograma, ecocardiografia, analizele de sânge, monitorizarea tensiunii arteriale, testele de efort, tomografia computerizată cardiacă, rezonanța magnetică sau coronarografia. Alegerea lor depinde de simptome și de suspiciunea clinică.

În cazul bolii coronariene cronice, ghidurile europene actuale recomandă evaluarea probabilității existenței unor îngustări importante ale arterelor coronare înainte de alegerea investigațiilor suplimentare. Astfel, pacienții cu risc foarte mic pot evita unele examinări inutile, în timp ce persoanele cu probabilitate mai mare pot fi evaluate rapid prin metode imagistice adecvate.

Controlul tensiunii arteriale este la fel de important. Hipertensiunea poate evolua ani întregi fără simptome evidente, în timp ce produce modificări ale arterelor, inimii, creierului și rinichilor. Tratamentul poate include modificarea stilului de viață și medicamente din mai multe clase, selectate în funcție de profilul fiecărui pacient și de bolile asociate.

Medicamentele actuale schimbă prognosticul, nu doar simptomele

Tratamentul medicamentos cardiovascular s-a dezvoltat considerabil. Unele terapii nu sunt administrate doar pentru a reduce durerea în piept, palpitațiile sau valorile tensiunii arteriale, ci pentru a scădea probabilitatea unui infarct, a unui accident vascular cerebral, a unei spitalizări sau a unui deces cardiovascular.

Statinele continuă să reprezinte tratamentul de bază pentru reducerea colesterolului la numeroși pacienți cu boală cardiovasculară. Atunci când scăderea colesterolului LDL nu este suficientă, medicul poate utiliza terapii suplimentare, printre care ezetimibul sau anumite medicamente care acționează asupra proteinei PCSK9. Pentru anumite categorii de pacienți există și alte terapii hipolipemiante moderne, alegerea fiind făcută în funcție de riscul cardiovascular, valorile colesterolului și toleranța la tratament.

În insuficiența cardiacă, progresele sunt la fel de importante. Tratamentul contemporan poate combina mai multe clase de medicamente care acționează prin mecanisme diferite. În funcție de forma bolii pot fi utilizate beta-blocante, antagoniști ai receptorilor mineralocorticoizi, medicamente care influențează sistemul renină-angiotensină și inhibitori SGLT2.

Inhibitorii SGLT2 au căpătat un rol important în cardiologie după ce studiile au arătat beneficii pentru anumite categorii de pacienți cu insuficiență cardiacă, inclusiv pentru persoane care nu au diabet. Ghidurile internaționale au integrat aceste rezultate în recomandările terapeutice.

În fibrilația atrială, prevenirea accidentului vascular cerebral este una dintre priorități. Pentru pacienții care prezintă un risc suficient de mare pot fi indicate anticoagulante orale. Tratamentul trebuie însă stabilit individual, deoarece medicul trebuie să pună în balanță riscul formării cheagurilor și riscul de sângerare.

Cardiologia intervențională tratează tot mai multe afecțiuni fără chirurgie deschisă

O parte importantă a progresului cardiovascular vine din cardiologia intervențională. Numeroase proceduri pot fi realizate prin intermediul unor catetere introduse în vasele de sânge, fără operația clasică pe cord deschis.

În infarctul miocardic și în alte forme de sindrom coronarian acut, angioplastia coronariană poate restabili circulația printr-o arteră îngustată sau blocată. Medicul introduce un cateter până la nivelul arterelor inimii, iar zona afectată poate fi dilatată și menținută deschisă cu ajutorul unui stent.

Ghidurile americane publicate în 2025 recomandă abordul prin artera radială de la nivelul încheieturii mâinii în numeroase intervenții coronariene efectuate pentru sindrom coronarian acut, deoarece această metodă poate reduce complicațiile vasculare și sângerările comparativ cu abordul femural. Pentru leziunile coronariene complexe, imagistica realizată din interiorul vasului poate ajuta medicul să poziționeze și să optimizeze mai precis stentul.

Chirurgia de bypass coronarian își păstrează însă un rol esențial. Ea poate fi cea mai potrivită soluție pentru anumite forme extinse sau complexe de boală coronariană. Alegerea între tratamentul medicamentos, angioplastie și bypass trebuie făcută în funcție de anatomia arterelor, simptome, bolile asociate și riscul individual.

Tehnologia a schimbat profund și tratamentul bolilor valvelor cardiace. În anumite situații, o valvă aortică grav afectată poate fi înlocuită printr-o procedură transcateter, fără intervenția chirurgicală convențională. Există și proceduri prin cateter destinate anumitor afecțiuni ale valvelor mitrală și tricuspidă.

Ghidurile europene actuale subliniază importanța evaluării acestor pacienți de către o echipă multidisciplinară specializată. Alegerea procedurii depinde de anatomia inimii, vârstă, simptome, alte boli, riscul operator și rezultatele așteptate pe termen lung.

Aritmiile și insuficiența cardiacă beneficiază de terapii tot mai precise

Tulburările de ritm cardiac reprezintă un alt domeniu în care tehnologia a modificat substanțial tratamentul. În cazul unor aritmii, medicamentele rămân suficiente. În alte situații poate fi recomandată ablația prin cateter.

În timpul ablației, medicul identifică zonele de țesut cardiac implicate în apariția sau transmiterea anormală a impulsurilor electrice și intervine asupra acestora. Procedura poate fi utilizată pentru mai multe tipuri de aritmii, inclusiv pentru fibrilația atrială la pacienți atent selectați.

Recomandările europene privind fibrilația atrială prevăd că ablația prin cateter poate fi luată în considerare atunci când tratamentul antiaritmic nu controlează suficient boala, iar în anumite cazuri de fibrilație atrială paroxistică poate reprezenta chiar o opțiune terapeutică inițială. Decizia este individualizată în funcție de simptome, caracteristicile pacientului și forma aritmiei.

Pentru persoanele cu anumite tulburări severe ale ritmului pot fi implantate stimulatoare cardiace sau defibrilatoare. Stimulatorul cardiac ajută atunci când ritmul inimii este prea lent sau când sistemul electric al inimii nu mai transmite normal impulsurile. Defibrilatorul implantabil poate detecta anumite aritmii ventriculare periculoase și poate interveni pentru restabilirea unui ritm eficient.

În unele forme de insuficiență cardiacă poate fi folosită terapia de resincronizare cardiacă. Dispozitivul coordonează mai bine contracția ventriculelor la pacienții care îndeplinesc criterii precise, ceea ce poate îmbunătăți funcția inimii și simptomele.

Toate aceste tehnologii trebuie privite însă ca tratamente pentru pacienți selectați, nu ca soluții universale. Diagnosticul exact și respectarea criteriilor medicale sunt decisive pentru obținerea unui beneficiu real.

Recuperarea și monitorizarea rămân parte din tratamentul pe termen lung

O intervenție reușită sau un tratament medicamentos eficient nu înseamnă că boala cardiovasculară a dispărut. Pentru numeroși pacienți, îngrijirea continuă toată viața, iar controlul factorilor de risc rămâne la fel de important după o angioplastie, un bypass sau un episod de infarct.

Renunțarea la fumat, activitatea fizică adaptată stării de sănătate, alimentația echilibrată, menținerea unei greutăți adecvate și controlul tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei pot influența evoluția bolii. Organizația Mondială a Sănătății consideră controlul acestor factori una dintre principalele metode prin care poate fi redusă povara bolilor cardiovasculare.

Recuperarea cardiovasculară după infarct sau după anumite intervenții nu se limitează la exerciții fizice. Programele moderne pot include supraveghere medicală, activitate fizică progresivă, educație privind alimentația, sprijin pentru renunțarea la fumat, controlul factorilor de risc și evaluarea stării psihologice.

Monitorizarea la domiciliu devine, la rândul său, mai importantă. Tensiometrele validate, unele dispozitive purtabile și anumite sisteme implantabile pot furniza informații utile despre ritm, puls sau alți parametri. Datele trebuie însă interpretate în context medical, deoarece o alertă produsă de un dispozitiv nu înlocuiește diagnosticul stabilit de medic.

Tratamentul modern al bolilor cardiovasculare înseamnă astfel o combinație între prevenție, medicamente eficiente, tehnologie, proceduri intervenționale și urmărire pe termen lung. Nu există o singură terapie potrivită tuturor pacienților. Strategia este stabilită în funcție de boala exactă, severitatea ei, riscul de complicații, vârsta pacientului, afecțiunile asociate și răspunsul la tratament.

Durerea sau presiunea puternică în piept, dificultatea bruscă de respirație, pierderea stării de conștiență sau apariția bruscă a unei slăbiciuni, a unei asimetrii faciale ori a tulburărilor de vorbire pot reprezenta semne ale unei urgențe cardiovasculare. În asemenea situații este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical, deoarece rapiditatea intervenției poate influența decisiv prognosticul.