Proiectele aberante ale ministrului Lia Olguta Vasilescu scot mii de sindicalisti in strada. Se anunta miting de amploare in fata guvernului

news

Confederatia Nationala Sindicala ‘Cartel Alfa’ anunta ca, miercuri, de la ora 11.00, va organiza un mare miting de protest in  Piata Victoriei. Sindicalistii sunt nemultumiti de trecerea contributiilor sociale de la angajator la angajat.

„Motivele mitingului sunt – un experiment originar care se incearca in Romania. Ma refer pe de o parte la transferul taxelor sociale de la angajator la angajat, care, pe de o parte, anuleaza pentru sectorul bugetar cresterile salariale prevazute de la 1 ianuarie 2018, nu pe brut ci pe net, practic salariatul nu va vedea cresterea normala de salariu, pe de alta parte, transforma toti ceilalti salariati din sectorul economic intr-o noua forma de sclavagism. Pentru ca, practic, acest tip de transfer de taxe sociale, care contravin multitudinilor de acte normative europene sau internationale ratificate de statul roman, nu fac decat sa penalizeze efortul salariatului si practic sa deresponsabilizeze in totalitate angajatorii de orice raspundere sociala in raport cu salariatul”, a declarat Bogdan Hosu, lider Cartel Alfa.

Iata principalele revendicari:

1. Blocarea transferului taxelor sociale de la angajator catre angajat;

2. Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii si incheierii contractelor colective de munca la toate nivelurile, plecand de la varianta comuna a celor 5 confederatii sindicale inaintata guvernului.

1. Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajat la angajator reprezinta un experiment singular, ale carui consecinte negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucratori. De consecintele pozitive, daca vor exista, vor beneficia doar capitalul si reprezentantii acestuia (patronii si angajatorii). Plata contributiilor sociale exclusiv de catre angajat nu este aplicata in nicio tara UE. Dimpotriva, in cele mai multe tari, cota suportata de angajator este mai mare decat cea platita de lucratori, deoarece companiile au si o raspundere sociala. Aceasta distributie asigura o repartizare echitabila a cresterii economice intre capital si lucratori, iar transferul integral al contributiilor catre lucratori va debalansa acest echilibru.

Concret, principalele efecte negative suportate de lucratori sunt:

Scaderea veniturilor nete din munca. Lipsa unui mecanism juridic care sa oblige angajatorii sa includa in salariul brut al angajatului taxele sociale de care guvernul ii scuteste, pentru salarii care depasesc salariul minim. Acest lucru ar duce la reducerea venitului net sau ar impiedica salariatul sa beneficieze de facilitati fiscale care ii sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10%.
Eliminarea raspunderii sociale a angajatorilor. Eliminarea cu totul a contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale inseamna de fapt lipsa totala de raspundere a companiilor pentru organizarea locurilor de munca in conditii normale pentru sanatatea si securitatea lucratorilor (in contradictie cu legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca), in conditiile in care calitatea locurilor de munca in Romania este dintre cele mai scazute din UE.[1] Desfiintarea contributiei pentru concedii medicale inseamna ca salariatii vor suporta plata concediilor medicale, iar eliminarea contributiei pentru creante salariale lasa descoperiti lucratorii in cazul insolventei companiei, fara sa-si mai poata recupera salariile. Toate acestea ar determina o modificare radicala a legislatiei specifice, ceea ce este de natura sa duca la un conflict de norme cu legislatia internationala (Conventii OIM ratificate sau directive EU).
Desfiintarea fondului de somaj. Desfiintarea contributiei pentru somaj presupune ca somajul va fi suportat integral de stat, adica tot de catre toti cetatenii, sau va disparea ca sistem de protectie, ceea ce, din nou, contravine normelor EU sau internationale. Astfel, angajatorii scapa de responsabilitatea propriilor lucratori, pe care o transfera astfel integral statului.

Scaderea sustenabilitatii sistemului public de pensii. Scaderea drastica a valorilor contributiilor la pilonul I de pensii (de la 31,3% in 2008 ajunge la numai 18,3% din total contributii).
Consideram ca aceasta solutie originala a guvernului va da peste cap intreaga piata a muncii, cu consecinte deosebit de grave prin cresterea presiunii fiscale pe lucrator, instabilitate financiara la nivelul bugetului de stat prin scaderea drastica a veniturilor la buget si prin alocarea suplimentara de la buget pentru unele cheltuieli sociale de care ii degreveaza pe angajatori.

2. Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii si incheierii contractelor colective de munca la toate nivelurile, plecand de la varianta comuna a celor 5 confederatii sindicale inaintata guvernului.

Efectele negative ale modificarii legislatiei dialogului social din 2011 prin desfiintarea negocierii colective la nivel superior si restrangerea dreptului la actiune colectiva au condus la accentuarea inegalitatilor sociale in Romania, la cotele cele mai ridicate din Europa. Astfel, in cei 7 ani de la intrarea in vigoare a conditionarilor abuzive din Legea dialogului social (62/2011) nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de munca la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85% – sunt semnate de reprezentantii salariatilor, de cele mai multe ori desemnati de insusi managementul companiei, astfel incat valoarea prevederilor in beneficiul lucratorilor in aceste negocieri de fatada este minima.

Efectele sunt vizibile si au starnit ingrijorarea institutiilor internationale, precum Organizatia Internationala a Muncii sau Comisia Europeana.

Numarul lucratorilor pe salariul minim a crescut exponential in cei 7 ani (de la 8% in 2011 la peste 30% in prezent), migratia fortei de munca a atins cote alarmante, cu un deficit major de forta de munca calificata, iar fenomenul muncii nedeclarate a luat amploare. Mai mult decat atat, prevederile acestei legi restrictioneaza dreptul constitutional la asociere colectiva pentru peste 1 milion de lucratori, angajati in cele cca 470.000 intreprinderi care au sub 15 angajati (pragul minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat).

Erodarea capacitatii de negociere a lucratorilor are drept consecinta directa pauperizarea lucratorilor. Venitul anual disponibil per capita plaseaza Romania pe ultimul loc in Europa, la o distanta greu de recuperat in urmatorii ani: 25,9% fata de tarile UE 15, dar si 61,1% fata de tarile UE 8, conform datelor Eurostat, 2015.Mai mult decat atat, avem de departe cea mai mare rata de lucratori saraci inregistrata in EU (19%, in timp ce media EU a acestui indicator este de 9%) care, desi sunt incadrati in munca si au un venit, nu castiga suficient pentru a-si asigura un conditiile minime de trai.

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Comentarii: