Proiectul Paunul Albastru, operatiunea din timpul Razboiului Rece care a presupus ingroparea de mine nucleare in Germania de Vest. De ce au renuntat britanicii la acest proiect
Pe masura ce Cortina de Fier diviza Europa dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, tarile de ambele parti au inceput sa faca planuri despre ce s-ar putea intampla. Pe masura ce tarile au intrat in cursa inarmarii nucleare, britanicii au conceput operatiunea ultrasecreta Blue Peacock pentru a opri un potential atac sovietic, potrivit allthatsinteresting.com.
Planul: ingroparea de mine nucleare in Germania de Vest care ar exploda daca sovieticii ar incerca sa invadeze.
Problema: temperaturile reci care ar putea impiedica bombele sa detoneze.
Solutia: inchiderea unor puii vii in interiorul minelor ingropate pentru a le mentine calde.
Al Doilea Razboi Mondial s-a incheiat in 1945, dar o noua confruntare se ivea la orizont. Si de data aceasta, conflictul a pus puterile nucleare fata in fata.
In anii 1950, NATO s-a confruntat cu Pactul de la Varsovia, iar Germania era kilometrul zero. Impartita in doua dupa Al Doilea Razboi Mondial, tara a devenit campul de lupta in care Razboiul Rece putea deveni cu usurinta fierbinte.
Dar cat de departe ar fi mers cele doua parti pentru a castiga?
Britanicii erau dispusi sa scoata artileria grea. La inceputul anilor 1950, potrivit The Guardian, armata britanica a venit cu un plan drastic cu numele de cod Blue Peacock – Paunul Albastru.
Institutul Regal de Cercetare si Dezvoltare a Armamentului investigase numeroase modalitati de a dejuca planurile sovieticilor folosind arme nucleare, dar Proiectul Blue Peacock a implicat ceva mai putin conventional: minele atomice.
RARDE a sugerat ingroparea minelor in Campia Germaniei de Nord. Daca sovieticii ar fi trecut vreodata pe teritoriul occidental, britanicii ar fi astepta suficient pentru ca ei sa-si fi stabilit cartierul general si depozitele, apoi ar fi detonat bombele chiar sub ei.
Minele nu erau nici foarte mici. La 10 kilotone, fiecare arma avea jumatate din puterea bombei care a lovit Nagasaki in 1945 si in urma exploziei ar fi lasat in pamant un crater mai mare decat un teren de fotbal. In urma detonarii lor, zone uriase ale Europei ar fi fost acoperite de reziduuri radioactive. Pe langa distrugerea fortelor sovietice, britanicii sperau ca minele nucleare vor face imposibila ocupatia, contaminarea radioactiva convingandu-i pe sovietici sa paraseasca Germania.
Dupa cum arata un document secret din 1955, potrivit The National Interest, „O mina nucleara amplasata cu pricepere nu numai ca ar distruge unitati si instalatii de pe o suprafata mare, dar zona nu ar putea fi ocupata pentru o perioada apreciabila de timp din cauza contaminarii.”
Desi Paunul Albastru parea sa fie o arma promitatoare la inceput, avea si cateva defecte pentru care inginerii trebuiau sa gaseasca solutii.
Una dintre primele dileme pe care le-au intampinat britanicii a fost cum sa detoneze noile mine terestre. Potrivit Popular Mechanics, o optiune a fost sa ingroape in graba fiecare mina cu un cronometru setat la opt zile, in cazul in care fortele sovietice ar fi invadat.
Oficialii s-au gandit, de asemenea, sa activeze bombele de la distanta sau sa le programeze sa detoneze in 10 secunde daca s-ar fi umblat la ele. Cu toate acestea, mai era o problema: vremea. Temperaturile scadeau adesea sub punctul de inghet in nordul Germaniei in timpul iernii, in special sub pamant. Cu atat de multe parti complicate, minele puteau esua daca se raceau prea mult.
Inginerii au sugerat mai intai sa impacheteze fiecare bomba, care cantarea sapte tone, in perne din fibra de sticla pentru a le tine calde, dar apoi au avut o alta idee: pui. Pasarile vii ar fi fost plasate in interiorul carcasei fiecarei bombe cu suficienta hrana pentru a supravietui timp de opt zile. Caldura corpului lor ar fi mentinut mina calda pana la detonare.
Oricat de ciudat suna ideea, inginerii au construit de fapt doua prototipuri, iar armata britanica a comandat chiar 10 astfel de arme in 1957. Dar designul inovator nu va fi folosit niciodata.
Sfarsitul operatiunii Paunul Albastru
Britanicii au trudit la Proiectul Paunul Albastru timp de patru ani inainte de a renunta la el. In 1958, Ministerul Apararii a anulat proiectul „defectuos din punct de vedere politic”, invocand ingrijorari legate de emisiile radioactive si distrugerea teritoriului aliatilor lor.
Chiar si dupa ce planul a fost abandonat, Proiectul a ramas secret pentru mult timp. De fapt, abia in 2004 a fost declasificat. Informatia a fost publicata la 1 aprilie a acelui an, ceea ce i-a determinat pe multi sa se intrebe daca nu cumva a fost o gluma bizara de ziua pacalelilor. Unii erau atat de convinsi ca Paunul Albastru este o farsa elaborata, incat Tom O’Leary, de la Arhivele Nationale, a trebuit sa transmita o declaratie. „Pare o gluma de 1 aprilie, dar cu siguranta nu este”, a spus el. „Administratia publica nu face glume”.
