Proiectul ”Rusia – mare putere” al lui Putin se confruntă cu „sfârșitul unei ere”. Președintele rus nu a reușit să-și protejeze aliații de un Trump neașteptat de beligerant – Analiză Politico

Când Vladimir Putin a invadat Ucraina, le-a promis rușilor că „o vor face din nou” – își vor trimite forțele armate spre vest și vor merge spre victorie, așa cum a făcut Uniunea Sovietică împotriva Germaniei.

Astăzi, președintele rus și-a păstrat jumătate din această laudă. Începând cu această săptămână, războiul pe care Putin spera cândva că îl va termina în doar trei zile s-a întins mai mult decât a durat lupta Moscovei împotriva naziștilor se arată într-o analiză Politico.

Ca și cum lucrurile nu ar fi fost deja destul de rele, după ce Moscova se împotmolește în Ucraina, rețeaua globală de aliați pe care Putin a construit-o pe parcursul a două decenii pare să se destrame, pusă la încercare de un președinte american Donald Trump neașteptat de beligerant.

După declarațiile lui Trump, Herzog afirmă că „Israel este un stat suveran” și că încă nu a fost luată nicio decizie privind grațierea premierului Netanyahu

Rusia anunță că a blocat WhatsApp în cadrul unei represiuni mai ample împotriva rețelelor sociale

Ceea ce trebuia să fie o operațiune rapidă în Ucraina s-a transformat într-un război de uzură chinuitor. Durata conflictului a depășit acum cele 1.418 zile pe care sovieticii le-au petrecut luptând împotriva atacului nazist, împingându-i în cele din urmă pe germani de la Moscova până la Berlin.

În timpul campaniei sale de aproape patru ani în Ucraina, Moscova a cucerit doar o mică parte din țară, cu un cost de aproximativ 1,1 milioane de victime rusești și perturbări tot mai mari pe plan intern.

Între timp, pe plan internațional, se pare că Putin nu poate face prea multe pentru a împiedica anihilarea aliaților săi unul câte unul.

Kremlinul a fost în defensivă în Orientul Mijlociu de la sfârșitul anului 2024, când prăbușirea guvernului lui Bashar al-Assad în Siria l-a privat de un partener de încredere în regiune.

De asemenea, Moscova a părut incapabilă să-și protejeze cel mai apropiat prieten din America de Sud la începutul acestei luni, când Statele Unite l-au capturat pe venezueleanul Nicolás Maduro, un lider care făcuse cu conștiinciozitate călătoria la Moscova pentru parada de Ziua Victoriei a lui Putin din mai anul trecut.

În mod jenant, Moscova nici măcar nu a reușit să respingă confiscarea fără precedent de către SUA a unui petrolier care arbora pavilion rusesc deșin deplasase în zonă nave militare și un submarin care au asistat, fără reacție, la confiscarea navei.

În urmă cu doar un an, Putin a semnat un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani cu Teheranul. Acum, regimul – care a furnizat Rusiei drone Shahed ucigașe pentru lupta sa din Ucraina – este în pericol de a fi învins de protestatari pe care Trump a indicat că ar putea interveni militar pentru a-i apăra.

„O întreagă eră se apropie de sfârșit”, a scris duminică un blogger militar pro-război sub pseudonimul Maxim Kalașnikov, reflectând criticile tot mai mari la adresa conducerii ruse.

Autoritățile ruse, a susținut el, au petrecut prea mult timp încercând să creeze o imagine că țara este o mare putere, în loc să ia măsuri pentru a se asigura că aceasta devine una. Promisiunea că „«putem face asta din nou» a eșuat”, a concluzionat Kalașnikov.

Jurnaliștii prietenoși cu regimul iranian au relatat că Moscova a furnizat Iranului, în ultimele săptămâni, vehicule blindate Spartak de fabricație rusească și elicoptere de atac, probabil pentru a-i ajuta să se apere de protestatari, a declarat Nikita Smagin, expert în relațiile Rusia-Iran și contribuitor la Carnegie Endowment for International Peace.

„Dar, desigur, iranienii nu își fac iluzii că, dacă situația ar deveni cu adevărat critică, Rusia nu s-ar da pur și simplu la o parte, așa cum a făcut în cazul lui Bashar al-Assad”, a spus el, referindu-se la căderea regimului dictatorului sirian în 2024 și la exilul său ulterior în Rusia.

Realitatea este că alianța inspirată de Moscova a fost întotdeauna în mare parte ficțiune, a spus fostul diplomat rus Boris Bondarev.

„Nici Venezuela, nici Iranul nu fac parte din vreun imperiu rus”, a spus el. În urma invaziei Ucrainei, „era important [pentru Rusia] să arate că nu era singură, dar asta e propagandă”, a continuat el.

Smagin a subliniat că acordul de parteneriat dintre Iran și Rusia a omis în mod specific o clauză de apărare reciprocă, descriind relația lor ca fiind „stabilă” cu o nuanță de „neîncredere serioasă”.

„Cele două țări nu sunt cu adevărat aliate, sunt parteneri strategici din necesitate, deoarece ambele părți au puține alte opțiuni”, a spus el.

Purtătorii de cuvânt ai Kremlinului au încercat să prezinte lucrurile dintr-o perspectivă pozitivă, argumentând că aparenta lipsă de respect a Washingtonului pentru dreptul internațional demonstrează că Rusia a avut dreptate să invadeze Ucraina.

Alți comentatori au încercat să minimalizeze relația dintre Rusia și aliații săi sau au subliniat diferențele dintre cel de-al Doilea Război Mondial și războiul din Ucraina pentru a justifica lipsa de progres. „Nu este vorba despre faptul că armata țării este slabă”, susțin ei: rușii sunt pur și simplu mai puțin implicați decât erau pe atunci.