Propaganda combinată RTV – Realitatea nu și-a atins încă scopul. În continuare, majoritatea românilor consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina

Aproape 55% dintre români consideră că Rusia este responsabilă pentru declanșarea războiului din Ucraina, în scădere semnificativă față de nivelul înregistrat în mai 2022, potrivit studiului „4 ani de război în Ucraina”, realizat de INSCOP Research la comanda New Strategy Center.

Datele au fost colectate în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, iar rezultatele complete vor fi prezentate joi, 19 februarie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la București.

Percepțiile privind responsabilitatea pentru război

Conform cercetării, 54,9% dintre respondenți indică Rusia drept vinovată pentru declanșarea conflictului, față de 71,2% în mai 2022 și 49,8% în noiembrie 2023.

Alte răspunsuri indică:

• Ucraina, 14,1% (4,5% în mai 2022, 8,8% în noiembrie 2023);
• Statele Unite, 7,7% (10,4% în mai 2022, 14,6% în noiembrie 2023);
• Uniunea Europeană, 9% (1,7% în mai 2022, 2,9% în noiembrie 2023);
• alți actori, 3,5%.

Ministerul Finanțelor: Moody’s reconfirmă potențialul de creștere economică al României și capacitatea de reziliență la șocuri externe

Fiica lui Ponta, ”caz special”. Oana Țoiu, reacție în fața uraganului de acuzații de la cele trei televiziuni: ”Informațiile sunt false”

Ponderea non-răspunsurilor este de 10,8%, comparativ cu 8,3% în mai 2022 și 19,4% în noiembrie 2023.

INSCOP: percepțiile devin mai fragmentate

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că datele indică o diminuare a consensului inițial și o diversificare a interpretărilor în rândul populației.

„Datele arată trecerea de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor, semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent. Creșterea ponderii celor care atribuie vina altor actori decât Rusia indică nu doar polarizare, ci și o diversificare a cadrelor de interpretare geopolitică în rândul populației pe fondul eforturilor constante de influențare a populației”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Ștefureac, evoluțiile sunt legate și de lipsa unei comunicări strategice constante.

„Aceste evoluții se datorează absenței în ultimii 4 ani a unor linii curajoase de comunicare strategică asumate de clasa politică și care să proiecteze clar și constant interesele critice ale României”, a adăugat directorul INSCOP.

New Strategy Center: tendințe îngrijorătoare la nivel societal

Directorul general al New Strategy Center, George Scutaru, a arătat că studiul relevă schimbări relevante în percepțiile populației asupra temelor de securitate.

„Această cercetare prezintă percepția românilor față de diverse teme direct legate de războiul din Ucraina sau care au legătură cu aspecte importante ce țin de securitatea țării noastre. Cercetarea validează existența unor tendințe îngrijorătoare la nivelul societății, care s-au accentuat sub presiunea unor evenimente interne și externe, a unui slab răspuns instituțional și a unor campanii de dezinformare”, a declarat Scutaru.

El a menționat, între factorii care au influențat aceste evoluții, „comunicarea sporadică sau inconsistentă din partea elitei politice în ceea ce privește suportul pentru Ucraina”, evitarea temelor de apărare și securitate, precum și lipsa unor demersuri pentru dezvoltarea culturii de securitate.

Metodologia cercetării

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Studiul analizează, între altele, percepțiile privind responsabilitatea pentru războiul din Ucraina, șansele unui acord de pace, nivelul de solidaritate față de statul vecin, încrederea în garanțiile de securitate colectivă și evaluarea gradului de pregătire a României în cazul unei agresiuni externe.