Proteste în Iran după prăbușirea monedei naționale la un nivel minim record

Cele mai mari proteste din Iran din ultimii trei ani au izbucnit luni, după ce moneda țării a scăzut la un minim record față de dolarul american, iar șeful Băncii Centrale a demisionat. Agenția oficială de știri IRNA a confirmat protestele.

Televiziunea de stat a relatat demisia lui Mohammad Reza Farzin, în timp ce comercianții și proprietarii de magazine s-au adunat pe strada Saadi din centrul Teheranului, precum și în cartierul Shush, lângă Marele Bazar din Teheran. Comercianții de la piață au jucat un rol crucial în Revoluția Islamică din 1979, care a înlăturat monarhia și i-a adus la putere pe islamiști, potrivit Associated Press.

Martorii au raportat proteste similare în alte orașe importante, inclusiv Isfahan, aflat în centrul Iranului, Shiraz în sud și Mashhad în nord-est. În unele locuri din Teheran, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.

”Nu vrem să fim americani”. Mesaj transmis de toate partidele reprezentate în parlamentul Groenlandei

Cum a devenit Ucraina locul nașterii armelor autonome: „Am creat ceva ce nu mai pot controla”

Protestele de luni au fost cele mai mari din 2022, când moartea Mahsei Jina Amini, în vârstă de 22 de ani, aflată în custodia poliției, a declanșat demonstrații la nivel național. Ea a fost arestată de poliția moralității din țară pentru că nu și-ar fi purtat hijabul în mod corespunzător.

Potrivit martorilor, comercianții și-au închis magazinele luni și le-au cerut altora să facă același lucru. Agenția de știri semioficială ILNA a declarat că multe afaceri și-au încetat activitatea, chiar dacă unele și-au ținut magazinele deschise.

Duminică, protestele s-au limitat la două piețe mobile majore din centrul orașului Teheran, unde manifestanții au scandat sloganuri antiguvernamentale.

Rialul iranian a scăzut duminică la 1,42 milioane pentru un dolar. Luni, s-a tranzacționat la 1,38 milioane pentru un dolar.

În ultima săptămână au circulat rapoarte despre posibila demisie a lui Farzin. Când a preluat funcția în 2022, rialul se tranzacționa la aproximativ 430.000 de riali pentru un dolar.

Deprecierea rapidă amplifică presiunea inflaționistă, împingând în sus prețurile alimentelor și ale altor produse de necesitate zilnică și punând și mai mult presiune pe bugetele gospodăriilor, o tendință care s-ar putea agrava odată cu o modificare a prețului benzinei introdusă în ultimele zile.

Potrivit biroului de statistică, rata inflației în decembrie a crescut la 42,2% față de aceeași perioadă a anului trecut și este cu 1,8% mai mare decât în noiembrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 72%, iar cele ale produselor medicale și de sănătate au crescut cu 50% față de decembrie anul trecut, potrivit biroului de statistică. Mulți critici văd rata ca pe un semn al apropierii hiperinflației.

Relatările din presa oficială iraniană conform cărora guvernul intenționează să majoreze taxele în noul an iranian, care începe pe 21 martie, au provocat mai multă îngrijorare.

Moneda iraniană se tranzacționa la 32.000 de riali pentru un dolar la momentul acordului nuclear din 2015, care a ridicat sancțiunile internaționale în schimbul unor controale stricte asupra programului nuclear al țării. Acordul respectiv s-a destrămat după ce președintele american Donald Trump a retras unilateral Statele Unite în 2018.

Există, de asemenea, incertitudine cu privire la riscul unui nou conflict în urma războiului de 12 zile din iunie dintre Iran și Israel. Mulți iranieni se tem, de asemenea, de posibilitatea unei confruntări mai ample care ar putea atrage Statele Unite, sporind anxietatea pieței.

În septembrie, Organizația Națiunilor Unite a reimpus sancțiuni legate de armamentul nuclear împotriva Iranului prin ceea ce diplomații au descris drept mecanismul „snapback”. Aceste măsuri au înghețat din nou activele iraniene în străinătate, au oprit tranzacțiile cu arme cu Teheranul și au impus sancțiuni legate de programul de rachete balistice al Iranului.