Potrivit cercetării sociologice, 82% dintre respondenţi au declarat că ţara merge într-o direcţie greşită, în timp ce doar 15% au apreciat că direcţia actuală este bună. Reamintim că PSD a invocat insistent la dărâmarea Guvernului Bolojan că 80% dintre români credeau că țara merge într-o direcție greșită. Iată că acum, după moțiunea de cenzură, procentul este și mai mare.
Climatul de pesimism este vizibil şi în percepţia asupra viitorului. Astfel, 44% dintre români s-au declarat mai degrabă pesimişti în legătură cu următorii cinci ani, 26% foarte pesimişti, iar 28% optimişti.
„Percepţia negativă asupra evoluţiei României este aproape generalizată: peste opt din zece respondenţi consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, iar majoritatea populaţiei priveşte cu pesimism următorii ani. În paralel, instituţiile centrale ale statului şi liderii politici continuă să înregistreze niveluri ridicate de neîncredere, fără ca vreun actor politic să reuşească să coaguleze un sprijin majoritar”, se arată în rezultatele cercetării sociologice.
Inflaţia şi costul vieţii sunt indicate de 81% dintre respondenţi drept principalele probleme ale momentului.
Alte teme menţionate sunt instabilitatea politică, indicată de 59% dintre respondenţi, corupţia, de 38%, securitatea naţională, de 36%, preţul combustibilului, de 31%, şi lipsa locurilor de muncă, de 21%.
Sondajul arată că instabilitatea politică a devenit una dintre temele centrale în percepţia publică, pe fondul unui climat general de neîncredere şi nemulţumire.
În ceea ce priveşte încrederea în personalităţile politice, niciun lider inclus în sondaj nu depăşeşte pragul de 35% în zona de încredere multă şi foarte multă.
Clasamentul este condus de Călin Georgescu, cu 32% încredere multă şi foarte multă, urmat de Nicuşor Dan, cu 31%, Ilie Bolojan, cu 25%, şi George Simion, cu 23%.
„Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone şi Sorin Grindeanu sunt grupaţi în jurul pragului de 21%, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Şoşoacă şi Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere”, menţionează sursa citată.
Încrederea în partidele politice rămâne la un nivel redus. Potrivit sondajului, 35% dintre respondenţi au declarat că au puţină încredere în partidele politice existente, iar 33% au spus că nu au deloc încredere. Doar 30% au afirmat că au multă sau foarte multă încredere în actualele partide.
Biserica şi Armata rămân instituţiile cu cea mai mare cotă de încredere, cu 79%, respectiv 76%.
Poliţia şi autorităţile locale depăşesc, de asemenea, pragul majorităţii, cu 55% şi, respectiv, 53% încredere.
În schimb, instituţiile centrale ale statului înregistrează niveluri ridicate de neîncredere. Parlamentul este creditat cu 24% încredere, Guvernul cu 26%, Justiţia cu 20%, iar Preşedinţia cu 31%.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 1-14 mai, pe un eşantion de 1.664 de respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, prin interviuri faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare este de +/-2,4%, la un nivel de încredere de 95%.