PSD, din nou majoritate cu AUR în Parlament. Atac la adresa ONG-urilor. Reacții dure: ”Un diktat. Cine va mai avea curaj să sprijine un ONG care se opune puterii când numele lui va apărea pe site-ul ANAF?”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Proiectul a fost susţinut la votul final de senatorii AUR, PSD şi PACE. USR, PNL şi UDMR s-au opus, invocând riscul de intimidare a donatorilor, încălcarea vieţii private şi afectarea libertăţii de asociere.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 75 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” şi 4 abţineri. Legea merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Parlamentarii AUR nu vor participa la votul pentru învestirea guvernului Tomac: „Nu vom băga nicio bilă în nicio urnă”, anunță George Simion

Autoritatea Electorală Permanentă ar fi sesizat Parchetul după ce Nicușor Dan ar fi transferat 28.000 de euro din banii de campanie către sora sa

Ce prevede proiectul adoptat de Senat

Propunerea legislativă L233/2026 modifică Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile şi introduce obligaţia depunerii anuale a unei declaraţii privind veniturile şi sursele de finanţare.

„Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile au obligaţia să depună anual o declaraţie cu privire la toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice, pentru sume mai mari de 5.000 de lei, şi juridice”, prevede proiectul.

Declaraţia ar urma să fie depusă la structurile teritoriale ale ANAF odată cu situaţiile financiare anuale şi publicată pe pagina de internet a instituţiei.

„Declaraţia se depune la structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală odată cu situaţiile financiare anuale şi se publică într-o secţiune specială pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepţia numelui”, mai prevede textul.

Nerespectarea obligaţiei privind publicarea numelui donatorilor ar atrage suspendarea de drept a activităţii organizaţiei până la conformare, dar nu mai mult de un an, după care aceasta ar urma să fie dizolvată de drept.

AUR invocă transparenţa finanţării ONG-urilor

Iniţiatorii proiectului susţin că este necesară transparentizarea finanţării ONG-urilor, motivând că structura şi imaginea acestor entităţi private ar fi fost folosite, în unele cazuri, cu rea-credinţă.

Potrivit expunerii de motive, „structura şi imaginea acestor entităţi private a fost de multe ori utilizată cu rea-credinţă în scopul obţinerii de beneficii pentru persoanele ce controlează activitatea acestora”.

Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a apărat proiectul în plen şi a invocat procesele deschise împotriva unor proiecte energetice.

„Chiar nu vreţi să aflaţi cine finanţează procesele împotriva hidrocentralelor şi a carierei de lignit de la Roşia? Hai să vedem cine are interes să nu avem hidrocentrale în România”, a spus Petrişor Peiu.

PACE a susţinut proiectul, PSD nu a luat cuvântul în plen, dar a votat pentru

Din partea PACE, senatorul Romeo Gheorghe a anunţat susţinerea pentru proiect, invocând „mafia gunoaielor”.

„Susţinem proiectul şi o să votăm în favoarea adoptării lui pentru că ne-am săturat de mafia gunoaielor care a fost acoperită în ultimele 11 luni de USR şi Diana Buzoianu”, a spus senatorul PACE.

PSD nu a luat cuvântul în plen pentru a-şi explica votul, însă senatorii social-democraţi au votat pentru adoptarea propunerii legislative.

Proiectul primise anterior aviz favorabil în Comisia juridică a Senatului, cu voturile senatorilor AUR şi PSD.

USR: Nu este vorba despre transparenţă, este o execuţie

Senatoarea USR Simona Spătaru a anunţat că formaţiunea nu susţine proiectul, pe care l-a calificat drept „antiliberal” şi „antidemocratic”.

Ea a afirmat că scopul real al iniţiativei este controlul societăţii civile, nu transparenţa.

„Nu este vorba despre transparenţă, este o execuţie, un diktat. Cine va mai avea curaj să sprijine un ONG care se opune puterii când numele lui va apărea pe site-ul ANAF?”, a spus Simona Spătaru.

USR a susţinut că ONG-urile depun deja rapoarte de activitate şi documente financiare către instituţiile abilitate, iar publicarea numelor donatorilor ar putea avea un efect de intimidare.

PNL: Donatorii unor ONG-uri pot deveni ţinte ale represaliilor

Senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaş a vorbit în nume personal şi a spus că nu se opune transparenţei, dar consideră că organizaţiile neguvernamentale au nevoie de independenţă de mişcare şi acţiune.

El a invocat organizaţiile care luptă împotriva traficului de droguri şi traficului de persoane, unde publicarea numelor donatorilor ar putea expune persoane la riscuri.

„Nu susţin proiectul nu pentru că mă opun transparenţei, ci pentru că ONG-urile au nevoie de independenţă de mişcare şi acţiune”, a spus senatorul liberal.

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaş a arătat că, în cazul ONG-urilor active în domenii sensibile, „reţelele chiar urmăresc donatorii pentru a-i pedepsi” şi a afirmat că este incorect să fie susţinute iniţiative care pot pune presiune pe aceştia.

UDMR s-a opus proiectului. Victoria Stoiciu: Vine din laboratoarele extremiştilor

Grupul UDMR s-a opus, de asemenea, proiectului.

Printre criticii iniţiativei s-a numărat şi senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu, fostă senatoare PSD, care a afirmat că legea nu urmăreşte transparenţa, ci instaurarea fricii.

„Acest proiect nu este despre transparenţă, este o încercare de instaurare a fricii şi controlului. Iniţiatorii vor ca oamenilor care donează ONG-urilor să le fie frică că vor fi hărţuiţi. De unde vine legea? Din laboratoarele extremiştilor”, a spus Victoria Stoiciu, în plen.

Criticii proiectului au avertizat că donatorii ar putea deveni ţinte ale represaliilor, fie din partea puterii politice, în cazul ONG-urilor implicate în combaterea corupţiei, fie din partea unor grupări de crimă organizată, în cazul organizaţiilor care activează în domeniul traficului de persoane sau de droguri.

Consiliul Legislativ şi CES au dat avize negative

Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, invocând o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 iunie 2020, pronunţată într-o cauză privind Ungaria.

CJUE a constatat atunci că Ungaria a introdus restricţii discriminatorii şi nejustificate asupra unor organizaţii ale societăţii civile şi asupra persoanelor care le acordă sprijin financiar, prin obligaţii de înregistrare, declarare şi publicitate, precum şi prin sancţiuni pentru nerespectarea acestor obligaţii.

Instanţa europeană a stabilit că aceste restricţii contravin obligaţiilor statelor membre privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de asociere.

Consiliul Economic şi Social a avizat, la rândul său, negativ propunerea legislativă, apreciind că statul deţine deja instrumente de control financiar şi fiscal asupra organizaţiilor neguvernamentale.

CES a susţinut că iniţiativa „nu contribuie la transparenţă, ci creează un cadru de control politic şi birocratic asupra sectorului neguvernamental, afectând libertatea de asociere şi funcţionarea democratică a societăţii civile”.

CES: Publicarea numelui donatorului poate dezvălui orientări politice, religioase sau filosofice

Consiliul Economic şi Social a atras atenţia că publicarea numelui unui donator poate permite deducerea unor informaţii sensibile despre acesta, prin asocierea cu organizaţia beneficiară.

Potrivit CES, publicarea numelui unui donator permite, prin coroborare cu organizaţia beneficiară, deducerea orientărilor politice, religioase, filosofice sau sexuale ale persoanei respective, categorii de date sensibile protejate în mod special de articolul 9 din GDPR.

„Obligaţia de publicare a numelui donatorilor produce inevitabil un efect de descurajare asupra finanţării societăţii civile. Persoane care ar dori să susţină financiar organizaţii cu activitate sensibilă din punct de vedere politic sau social ar putea renunţa la donaţii de teama expunerii publice”, se arată în avizul CES.