PSD a intins coarda prea mult, chiar si pentru Dorneanu. Motivarea CCR pe Codul de Procedura Penala – Ce trebuie sa modifice Parlamentul
Curtea Constitutionala a publicat, miercuri, motivarea deciziei 633 din 12 octombrie 2018, referitoare la modificarile aduse Codului de Procedura Penala. In motivare exista si doua opinii separate, formulate de judecatorii Daniel Morar si Liviu Stanciu.
Curtea Constitutionala a constatat ca un numar de 64 de dispozitii din legea de modificare a Codului de Procedura Penala sunt neconstitutionale, in timp ce 31 de dispozitii pentru care s-au ridicat obiectii sunt constitutionale. Judecatorii CCR s-au pronuntat, pe 12 octombrie, pe trei obiectii de neconstitutionalitate a legii de modificare a Codului de Procedura penala, obiectii formulate de ICCJ, PNL-USR si Presedintele Romaniei. Curtea a dispus conexarea celor trei sesizari.
Astfel, Codul de Procedura Penala se intoarce in Parlament pentru punerea in acord a acestuia cu decizia CCR, arata Mediafax.
Efectele modificarilor, prea mult chiar si pentru CCR
CCR a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile din legea de modificare a Codului de Procedura Penala care fac referire la efectele pe care le va avea intrarea in vigoare a noului CPP in dosarele aflate pe rol si asupra hotararilor pronuntate.
CCR a constatat cu unanimitate de voturi, ca este neconstitutional art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, articol care cuprinde „Dispozitii finale si tranzitorii”.
„Dispozitiile prezentei legi se aplica tuturor cauzelor aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare si hotararilor pronuntate pana la aceasta data. Hotararile pronuntate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor fi supuse cailor de atac prevazute de prezenta lege si vor fi analizate si sub aspectul motivelor reglementate de aceasta”, prevede articolul declarat neconstitutional.
De asemenea, articolul mai arata faptul ca „termenele pentru exercitarea cailor de atac declarate impotriva hotararilor pronuntate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi si pentru motivele prevazute de aceasta incep sa curga la data intrarii sale in vigoare”.
„Instantele competente sa solutioneze caile de atac declarate potrivit prezentei legi si pentru motivele reglementate de aceasta sunt cele competente potrivit Legii nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare”, mai prevede art.II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, declarat neconstitutional de CCR.
Neconstitutionale si prevederile privind revizuirea sentintelor
Curtea Constitutionala a declarat ca fiind neconstitutionale prevederile din noul Cod de Procedura Penala care introduc cazuri suplimentare in care poate fi ceruta revizuirea unei hotarari judecatoresti definitive.
Potrivit unui comunicat de presa al CCR, printre prevederile declarate neconstitutionale din legea de modificare a Codului de Procedura Penala se numara cea care arata ca revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta atunci cand „f) hotararea de condamnare s-a intemeiat pe o prevedere legala de incriminare care, dupa ce hotararea a devenit definitiva, a fost declarata neconstitutionala, in tot sau in parte sau intr-o anumita forma de interpretare, de catre Curtea Constitutionala”.
De asemenea, au fost declarate neconstitutionale si doua noi motive de revizuire: „g) neredactarea si / sau nesemnarea hotararii de condamnare de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei; h) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca”.
O alta prevedere din CPP declarata neconstitutionala prevede ca „hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei, si se semneaza de membrii completului care au participat la administrarea probelor si judecata in fond, precum si de grefier”.
Neconstitutionalitate si la contestarea executarii pe motiv de amnistie sau gratiere
CCR a mai declarat neconstitutional articolul din CPP care spune ca o contestatie impotriva executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri: „d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei, inclusiv o lege penala mai favorabila sau o decizie a Curtii Constitutionale referitoare la continutul infractiunii pe care s-a intemeiat hotararea penala pronuntata”.
Articolul care prevede ca „Efectul masurilor reparatorii trebuie sa plaseze persoana suspectata sau acuzata in aceeasi pozitie in care s-ar afla daca nu s-ar fi produs incalcarea drepturilor sale”, precum si cel care spune ca „Are dreptul la repararea pagubei si persoana impotriva careia, in cursul procesului penal, s-a luat o masura preventiva ori una asiguratorie daca, ulterior, parchetul a dispus clasarea ori instanta de judecata a dispus achitarea” au fost declarate, vineri, ca fiind neconstitutionale.
„La articolul 438, dupa alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alin. (11 ) – (14 ), cu urmatorul cuprins: „(11 ) Recursul in casatie poate fi declarat numai in favoarea condamnatului in urmatoarele cazuri: 1. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, 2. cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica; 3. cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii de natura sa influenteze solutia procesului; 4. cand s-a comis o eroare grava de fapt; 5. cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat. (12 ) De asemenea, pot fi atacate cu recurs in casatie hotararile definitive pronuntate in cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in cauze similare. (13 ) Instanta, solutionand recursul in casatie, verifica hotararile atacate sub aspectul tuturor motivelor de casare prevazute in alineatele precedente, punandu-le in prealabil in discutia partilor. (14 ) Recursul in casatie in favoarea inculpatului poate fi declarat oricand”, sunt prevederile declarate neconstitutionale.
Evident, e neconstitutional ca suspectii sa participe la audierea victimelor
CCR a constatat si ca sunt neconstitutionale o serie de prevederi care se refera la dreptul la aparare al suspectilor si inculpatilor, precum si posibilitatea acestora de a participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala sau la orice audiere.
CCR a decis ca este neconstitutional articolul din legea de modificare a Codului de Procedura Penala care spune ca „Organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa asigure subiectilor procesuali principali si avocatului timpul necesar pregatirii apararii, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu exceptia luarii sau judecarii masurilor preventive, cand termenul nu poate fi mai mic de 6 ore si inlesnirile necesare pregatirii apararii, prin punerea la dispozitie si comunicarea intregului material de urmarire penala in forma electronica”.
Judecatorii constitutionali au respins si prevederea din CPP care stipuleaza faptul ca „Incalcarea drepturilor prevazute la acest articol (dreptul la aparare – n.r.) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actelor efectuate cu nesocotirea acestora”.
Prevederea potrivit careia „Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala sau la orice audiere, la solicitarea acestuia” a fost si ea declarata neconstitutionala, precum si cea care arata ca „In vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa. Judecarea cererilor privind masurile preventive nu poate incepe pana la momentul la care avocatului nu i se asigura timpul necesar pregatirii apararii si numai dupa ce judecatorul se asigura ca acesta a avut suficient timp pentru parcurgerea intregului material al dosarului de urmarire penala, dar nu mai putin de 4 ore. Incalcarea acestui drept atrage nulitatea absoluta a incheierii de dispunere a masurii preventive”.
CCR a stabilit ca este neconstitutionala sintagma „probele sau” din textul „Persoana cu privire la care, din probele sau indiciile temeinice existente in cauza, rezulta ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se numeste suspect”. De asemenea, CCR a stabilit ca este neconstitutionala sintagma „sau procurori” din prevederea care arata ca „Repartizarea tuturor cauzelor catre judecatori sau procurori se face aleatoriu”.
CCR respinge si viziunea PSD pe interceptari
Judecatorii CCR au declarat, vineri, ca fiind neconstitutional articolul din Codul de Procedura Penala care prevede ca interceptarile care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii nu pot fi folosite la dosarul de urmarire penala.
Curtea Constitutionala a respins un articol din legea de modificare a Codului de Procedura Penala care face referire la procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnica.
„Cererea formulata de procuror trebuie sa cuprinda: indicarea masurilor de supraveghere tehnica care se solicita a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei impotriva careia se dispune masura, daca 17 sunt cunoscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezulta savarsirea unei infractiuni pentru care se poate dispune masura, indicarea faptei si a incadrarii juridice, iar, in cazul masurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, daca se solicita si incuviintarea ca organele de urmarire penala sa patrunda in spatii private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmeaza a fi folosite pentru executarea masurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proportional si subsidiar al masurii. Procurorul trebuie sa inainteze dosarul judecatorului de drepturi si libertati”, este textul declarat neconstitutional.
„Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau persoanele care fac obiectul cercetarii ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau atasate la dosarul de urmarire penala. Acestea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale cu asigurarea confidentialitatii si pot fi puse la dispozitia celui vizat, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal, daca nu s-a obtinut mandat de interceptare si pentru restul convorbirilor. In cazul in care, pe parcursul derularii activitatii de interceptare sau inregistrare a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor rezulta indiciile savarsirii si a altor infractiuni, poate fi ceruta completarea mandatului si cu privire la acele infractiuni. Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formeaza obiectul cercetarii ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecatorul de drepturi si libertati”, este textul declarat neconstitutional.
De asemenea, judecatorii constitutionali au respins si prevederea din CPP care spune ca „Dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat, precum si pe toate persoanele care au fost supravegheate tehnic in legatura cu subiectul mandatului si care nu au avut nicio calitate in cadrul urmaririi penale si pe orice persoana independent de calitatea avuta de aceasta in cadrul urmaririi penale, despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.
„Neindicarea obiectelor sau a persoanelor cautate impiedica efectuarea perchezitiei de catre organul judiciar. Refuzul persoanei perchezitionate de a preda persoanele sau obiectele cautate, precis identificate, se mentioneaza in procesul-verbal de perchezitie. Lipsa acestei mentiuni din procesul-verbal de perchezitie, precum si continuarea 24 perchezitiei fara a fi solicitate sau daca au fost predate se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. Probele obtinute in baza unui proces-verbal nul pentru aceste motive nu pot fi folosite in cadrul procesului penal”, este un text din CPP declarat, vineri, neconstitutional.
CCR a declarat ca fiind neconstitutionala prevederea potrivit careia actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe „din care rezulta indicii temeinice” ca o persoana a savarsit o infractiune.
Judecatorii CCR au decis, legat de prevederea din legea de modificare a Codului de Procedura Penala care spune ca „Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia”, ca aceasta este neconstitutionala in ceea ce priveste sintagma „din care rezulta indicii temeinice”.
CCR a respins si articolul care spune ca „Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal, fiind lovite de nulitate absoluta”.
Sunt respinse si masurile prin care procurorii administrau probe si judecatorii dadeau sentinte cum dorea PSD
De asemenea, judecatorii constitutionali au decis ca textele potrivit carora „In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala”, precum si cel care prevede ca „Condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decat cele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata. Nu se poate dispune extinderea procesului penal in faza de judecata pentru alte fapte sau circumstante decat cele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata. Schimbarea incadrarii juridice poate fi dispusa numai in cazul in care situatia de fapt poate primi o alta incadrare juridica decat cea retinuta in actul de trimitere in judecat”, sunt tot neconstitutionale.
O alta prevedere respinsa de judecatorii CCR se refera la faptul ca „Judecatorul care a participat la solutionarea plangerii impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata sau care a solutionat cererea de confirmare a renuntarii la urmarire penala ori cererea de confiscare sau de desfiintare a unui inscris nu poate participa, in aceeasi cauza, la judecata in fond sau in caile de atac”.
Judecatorii CCR au stabilit, vineri, ca este neconstitutional textul din legea de modificare a Codului de Procedura Penala care prevede ca statul va plati cheltuielile judiciare in cazul achitarii inculpatului.
„In caz de achitare, statul va fi obligat la plata catre inculpat a cheltuielilor judiciare facute de acesta”, este textul declarat, vineri, neconstitutional de catre CCR.
De asemenea, judecatorii Curtii au declarat neconstitutional si articolul din CPP care prevede ca „Instanta de judecata in fata careia se afla cauza poate dispune, prin incheiere, luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu pe o perioada de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 150 de zile”.
O alta prevedere care a picat la controlul constitutional al CCR este cea potrivit careia „Instanta, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat pe o durata ce nu poate depasi 60 de zile. In cursul judecatii, durata totala a controlului judiciar nu poate depasi un termen rezonabil si, in toate cazurile, nu poate depasi 5 ani de la momentul trimiterii in judecata”.
Si textul care stipuleaza ca „daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata ca au aparut fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea ulterior, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a luat cunostinta de aparitia faptei sau imprejurarii noi, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale” a fost declarat neconstitutional.
CCR a mai decis ca nu respecta normele constitutionale nici prevederea potrivit careia „Schimbarea incadrarii juridice a faptei nu poate fi pusa in discutie in privinta altei situatii de fapt decat cea retinuta in Rechizitoriu. In cazul in care se constata ca situatia de fapt este diferita decat cea retinuta la trimiterea in judecata se poate dispune reluarea urmaririi penale cu privire la acele fapte, daca ele pot constitui o alta infractiune”.
