„Ilie Bolojan: profilul unui premier obsedat de austeritate, dar și de propria persoană. Și-a pus cineva întrebarea de ce, acum, când nu mai este premier, Ilie Bolojan se agață de scaun? De ce nu a plecat direct în opoziție, rușinat măcar puțin de cele 281 de voturi care l-au concediat? Pentru că abia acum, în aceste momente de criză politică, se vede și mai clar cine este omul, dar și politicianul Ilie Bolojan.
La început, cu toții l-am simțit un primar determinat să guverneze în interesul românilor. Pus pe treabă, cum s-ar zice. Dar, pe parcurs, în timp ce lua din ce în ce mai multe decizii de unul singur, ca la primărie, totul a deviat într-o obsesie. Să taie, să crească taxele, să mai scurteze pe ici, pe colo, să reducă deficitul cu orice preț.
Și nu este deloc o exprimare tare sau deplasată. Pentru că asta înseamnă să impui taxe persoanelor cu dizabilități, să calci în picioare profesorii, să încerci să blochezi salariul minim, banii pentru pensionari sau să aprobi tot felul de contracte și acorduri toxice. Să scazi nivelul de trai al românilor înseamnă să fii obsedat de o singură idee. Iar realitatea este mai complexă de atât.
Domnul Bolojan se simte puternic adorat de conturile false de pe Facebook, dar îl interesează din ce în ce mai puțin viața de zi cu zi a românilor. Pentru că obsesia lui s-a extins și mai tare. Nu mai este doar față de deficit, ci și față de propria persoană.
Am ajuns să trăim vremuri în care ni se spune că nu se poate fără acest „conducător”. Ne amenință că, dacă el pleacă, problemele rămân. Ca și cum nimeni din clasa politică nu poate rezolva problemele României decât dumnealui. Iată că, sub masca seriozității, mai vedem ceva: un monument de aroganță. Un politician care a început să confunde interesul public cu propriile ambiții și cu interesele unui cerc restrâns de putere.
Ilie Bolojan va rămâne printre puținii premieri care au guvernat împotriva propriilor cetățeni. Curg râuri de cifre negative: România este în recesiune, cea mai mare prăbușire a consumului de la criza din 2009, producția industrială este sufocată, inflația, cea mai mare din UE, și altele. Dar obsesia că el este salvatorul românilor, când deja i-a îngropat în taxe și impozite mărite, se vede deja de la o poștă.
Domnule Bolojan, dați drumul României din lanțul administrării pentru calcule personale și ambiții politice. Ați avut șansa să demonstrați echilibru și responsabilitate. Ați ales austeritatea fără sens, tăierile fără reformă și deciziile luate departe de oameni”, se arată într-un comunicat al lui Stănescu distribuit de PSD Olt.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat joi că, în cele 11 luni de guvernare, nu a văzut reforme iniţiate de Bolojan, ci doar anunţuri şi intenţii privind posibile schimbări.
„Daţi-mi voie să spun că eu, până acum, în 11 luni, nu am văzut vreo reformă venită din partea Guvernului. Am văzut doar declaraţii sau intenţii despre a face anumite reforme”, a declarat Sorin Grindeanu, la Parlament.
El a susţinut că reducerea numărului de angajaţi nu poate fi prezentată drept reformă şi că publicarea listei imobilelor RAPPS reprezintă mai degrabă un gest de imagine.
„Să dai oamenii afară nu înseamnă că faci reforme. Să pui în transparenţă publică toate imobilele RAPPS, ceea ce eu n-am nimic împotrivă, ca să fiu cât se poate de clar, nu înseamnă reformă. Astea sunt lucruri de imagine”, a spus Grindeanu.
El a adăugat că premierul interimar Ilie Bolojan ar trebui să renunţe la ceea ce a numit „campania electorală pentru alegerile prezidenţiale”.
„De aceea şi spuneam în urmă cu câteva zile că l-aş îndemna să iasă din campania electorală pentru alegerile prezidenţiale pe Ilie Bolojan. Mai sunt patru ani până atunci”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a explicat şi motivele pentru care a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa privind programul SAFE, susţinând că Guvernul a introdus în actul normativ prevederi care nu au legătură cu acest program.
„Am făcut această sesizare fiindcă aşa e corect. Ceea ce s-a întâmplat şi modul în care a gestionat Guvernul această ordonanţă nu înseamnă că poate să adauge la Ordonanţa SAFE chestiuni care ţin de reţeaua de gaze de la Bihor, de antrepozite fiscale pentru tot felul de crame şi aşa mai departe, despre lucruri care nu au nicio legătură cu SAFE şi care, ce să vezi, aveau anumite proiecte de lege aflate pe circuit parlamentar, ceea ce face neconstituţională această ordonanţă”, a declarat liderul PSD.
Sorin Grindeanu a arătat că, în opinia sa, prevederile care vizează strict programul SAFE nu ridică probleme, însă alte amendamente introduse în ordonanţă ar afecta constituţionalitatea întregului act normativ.
„Oamenii aceştia au încercat sub masca, sub această umbrelă până la urmă a unei ordonanţe SAFE, care, din punctul meu de vedere, doar acele articole care se referă la SAFE n-au niciun fel de problemă, dar au adăugat la ea alte 11, dacă nu mă înşel, amendamente citite pe bandă în acea dimineaţă care fac întreagă această ordonanţă neconstituţională, din punctul meu de vedere”, a susţinut Grindeanu.
El a spus că Executivul trebuia să adopte un act normativ limitat la programul SAFE, fără alte prevederi introduse în ultimul moment.
„Cine e de vină? Cine trebuia să facă doar o ordonanţă care să se ocupe pe SAFE, strict pe SAFE şi să dea cadru, sau cei care au încercat pe ultima sută de metri să adauge lucruri care n-au nicio legătură cu SAFE? Absolut niciuna”, a menţionat preşedintele PSD.
Sorin Grindeanu a depus miercuri, la Curtea Constituţională, o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională referitor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026, care vizează programul SAFE.
Actul normativ a fost adoptat după ce Guvernul Bolojan devenise interimar, în urma adoptării moţiunii de cenzură de către Parlament.
Prin sesizarea transmisă CCR, preşedintele Camerei Deputaţilor solicită constatarea faptului că ordonanţa a fost adoptată şi trimisă spre publicare cu depăşirea atribuţiilor constituţionale ale unui Guvern demis prin moţiune de cenzură.
De asemenea, Grindeanu cere Curţii să stabilească faptul că această situaţie atrage incompatibilitatea actului normativ cu prevederile Constituţiei şi să oblige Guvernul să nu mai emită acte normative cu forţă de lege primară.