PSD pregătește un nou politruc pentru șefia AEP după dezastruosul Greblă. Și-a adus fiica în Guvern, aceasta i-a făcut ”oi” pe manifestanții anti-OUG13 în timpul amplelor proteste din Piața Victoriei

Pesedistul Adrian Ţuţuianu, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a anunţat că şi-a depus oficial dosarul de candidatură pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. El demisionat joi din PSD, deoarece legea interzice preşedintelui AEP să fie membru al unui partid politic.

„La propunerea Partidului Social Democrat şi după un timp de reflecţie personală, mi-am depus dosarul de candidatură pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. Potrivit legii, preşedintele AEP nu poate fi membru al unui partid politic, motiv pentru care mi-am depus, joi, demisia din PSD”, a transmis Ţuţuianu într-o postare pe Facebook.

El le-a mulţumit colegilor şi alegătorilor care l-au susţinut de-a lungul celor peste 25 de ani de activitate politică, în special organizaţiei PSD Dâmboviţa.

Bolojan, noutăți despre drumul expres Oradea-Arad: ”Există o intenţie a constructorilor să înceapă lucrările pe cheltuiala lor mai repede”

Succes ucrainean după seria de avansuri rusești: Trupele ruse, încercuite la Kupiansk

„Mi-aţi fost alături şi, în dreptul încrederii voastre, am fost promovat şi ales: consilier judeţean, preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, senator, ministru al Apărării Naţionale. M-am străduit să mă ridic la înălţimea aşteptărilor şi cred că mi-am onorat demnităţile publice cu profesionalism şi bună credinţă”, a scris acesta.

Ţuţuianu a transmis mulţumiri şi colegilor din PSD Sector 3 pentru sprijinul din ultimii trei ani, perioadă în care a ocupat funcţii în Guvern, precum şi grupurilor parlamentare PSD pentru susţinerea candidaturii sale la conducerea AEP.

Afacerile cu statul

Tutuianu a fost exclus din PSD in 2018, dupa o serie de critici pe care acesta le-a formulat la adresa partidului. Fostul vicepresedinte PSD a trecut apoi la partidul Pro Romania, fondat de Victor Ponta, la randul sau exclus din PSD.

Potrivit declaratiei de interese din 2022, Tutuianu, prin firma sa de avocatura, SCA Tutuianu Muresan si asociatii are semnate in ultimul an opt contracte de asistenta juridica si reprezentare cu institutii publice din Dambovita, Bucuresti si Arges. Toate au fost oferite direct, fara licitatie. Durata acestor contracte variaza intre o luna si un an, valoarea lor fiind intre 3.500 si 120.000 de lei.

Comuna Corbii Mari, spitalul Colentina din Bucuresti, spitalul Mioveni, Clubul Dacia din Mioveni, Clubul Sportiv Mioveni, o scoala gimnaziala din Finta si comuna Andrasesti au semnat contracte de reprezentare juridica cu casa de avocatura a lui Tutuianu. Valoarea totala a acestor intelegeri este de 355.000 de lei.

Fiica lui Țuțuianu

Ruxandra Tutuianu, fiica pesedistului Adrian Tutuianu, a devenit si ea doctor, in iulie 2023, cu o lucrare intitulata ”Rolul organismelor consultative in administratia europeana multi-nivel”. Ea este colega cu tatal ei in cadrul guvernului, ea lucrand la Ministerul Dezvoltarii.

„Daca tot iesiti ca oile in Piata Victoriei, cu toate ca nu-mi pasa catusi de putin de urletele voastre prost informate, imi pasa de ce vad ca lasati in urma! Nu e de mirare ca iesiti ca in jungla, sunteti un haos desavarsit! Adunati-va mizeriile, sticlele, hartiile, mancarea de pe jos! Ajung batranii sa stranga dupa voi! Mi-e scarba!”, scria Ruxandra Tutuianu (32 de ani) pe Facebook, in 2018, despre protestatarii din Piata Victoriei.

Ulterior, ea a facut o frumoasa cariera in administratia publica, fiind angajata la scurt timp dupa aceasta declaratie la Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, condus la acea vreme de Paul Stanescu, actual secretar general al PSD.

Fără ”greble” la AEP. Mai multe organizații cer Parlamentului alegerea „responsabilă” a viitorul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente

Mai multe organizaţii şi reprezentanţi ai societăţii civile au lansat un apel, joi, Parlamentului pentru alegerea „responsabilă” a viitorul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, a anunţat Expert Forum.

Expert Forum, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Centrul pentru Studiul Democraţiei, CeRe (Centrul de Resurse pentru participare publică), Centrul FILIA, sociologul Mircea Kivu, Centrul pentru Jurnalism Independent şi expertul electoral independent Maria Krause au transmis o scrisoare premierului Ilie Bolojan, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Abrudean şi Sorin Grindeanu, şi preşedinţilor USR şi UDMR, Dominic Fritz şi Kelemen Hunor.

Partidelor politice parlamentare şi conducerii celor două Camere legislative li se solicită ca procesul de selecţie să fie transparent, să nu fie organizat „pe repede înainte”, persoanele nominalizate să fie audiate public „mai mult decât câteva minute”, cu preluarea unor întrebări „pertinente” din partea reprezentanţilor mass-media şi ai societăţii civile.

Printre cerinţele enumerate se numără nominalizarea doar a unor profesionişti recunoscuţi cu experienţă în domeniul juridic sau administrativ şi cu experienţă dovedită în domeniul electoral sau în mediul academic; persoane care în ultimii ani nu au deţinut funcţii politice care ar putea pune la îndoială neutralitatea în exercitarea funcţiei; persoane integre, care nu au fost implicate în dosare penale, nu susţin iniţiative sau curente antidemocratice şi nu sunt în atenţia publicului pentru abateri de la normele de integritate academică.

Parlamentul ar trebui să publice CV-urile persoanelor nominalizate în timp util şi să solicite un document care prezintă viziunea cu privire la funcţionarea AEP, respectiv principiile de reformă electorală.

Potrivit semnatarilor apelului, preşedintele AEP trebuie să fie „o persoană competentă, care îşi poate exercita atribuţiile independent de partidele politice şi cu un înalt grad de integritate”.

„Majoritatea mandatelor preşedinţilor care au fost numiţi în ultimii ani s-au încheiat cu scandaluri publice, dosare penale sau contestări serioase ale integrităţii acestora şi a modului în care şi-au exercitat mandatul. Reamintim că una dintre propunerile anterioare pentru această funcţie a fost dl. Mircea Drăghici, care a fost condamnat în două dosare penale pentru folosirea ilegală a subvenţiilor partidelor politice, pe care AEP ar trebui să le administreze.

În cazul ultimului preşedinte al AEP, domnul Toni Greblă, s-au ridicat semne serioase de întrebare cu privire la integritatea şi neutralitatea sa în timpul alegerilor din 2024. Apariţia recentă a acestuia într-o carte de interviuri în care figurează alături de Călin Georgescu şi alţi contestatari vocali ai alegerilor întăreşte aceste suspiciuni.

Reamintim şi că dl Greblă nu a fost sancţionat pentru contribuţia sa la eşecul procesului electoral de la finele anului trecut, mai ales în ceea ce priveşte blocarea accesului publicului la informaţii relevante privind finanţarea ilegală a campaniei electorale”, se arată în scrisoare, citată de Agerpres.

Potrivit semnatarilor, „toate aceste aspecte au afectat încrederea publicului în activitatea AEP şi o altă numire controversată nu ar face decât să scadă şi mai mult încrederea în această instituţie esenţială în asigurarea integrităţii alegerilor şi finanţării politice”.

„De aceea, noua conducere a AEP trebuie să recâştige încrederea publicului prin transparenţă şi să consolideze capacitatea instituţiei. AEP a avut de-a lungul timpului iniţiative inovatoare şi trebuie să fie în continuare liderul unor reforme electorale care trebuie să aibă loc neîntârziat după situaţia dificilă creată de ultimii doi ani electorali”, se punctează în scrisoarea citată.