Tensiunile au culminat în momentul votului asupra amendamentului PSD. Președintele de ședință, deputatul PSD Bogdan Ciucă, a numărat trei voturi împotrivă și 12 abțineri, dar a refuzat să numere și voturile „pentru”, declarând amendamentul adoptat.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu și deputatul AUR Valeriu Munteanu au cerut insistent numărarea voturilor favorabile, însă Bogdan Ciucă a menținut rezultatul anunțat.
Dimitriu a avertizat ulterior că nu va semna procesul-verbal al ședinței.
„În calitate de președinte al Comisiei de Constituționalitate nu voi semna procesul-verbal și voi menționa că suntem în fața unui fals. Nu înțelegeți gravitatea momentului?”, a declarat reprezentantul USR.
Deputatul PSD Ștefan Ovidiu Popa i-a răspuns ironic: „Văd că domnul Dimitriu vrea să repete votul până ies la număr. Nu aveți ce face, atâția USR-iști sunteți în comisie”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, deputat PSD, a anunțat în timpul dezbaterilor că social-democrații propun eliminarea completă a articolului privind publicarea declarațiilor de avere și interese, invocând necesitatea punerii legii în acord cu decizia CCR.
CCR a decis încă din mai 2025 că publicarea pe internet, în forma prevăzută atunci de Legea 176/2010, a declarațiilor de avere și de interese este neconstituțională. Curtea a eliminat și obligația declarantului de a include bunurile și veniturile soțului sau soției și ale copiilor majori aflați în întreținere.
Agenția Națională de Integritate avertiza încă de atunci că dispariția caracterului public al declarațiilor riscă să afecteze angajamentele anticorupție ale României, inclusiv în raport cu OCDE, Comisia Europeană și GRECO.
USR a încercat luni să găsească o formulă despre care susține că respectă limitele impuse de CCR, dar permite în același timp presei și cetățenilor să urmărească evoluția averilor persoanelor aflate în funcții publice.
Amendamentul propus de USR prevede crearea unei fișe publice pentru fiecare demnitar.
Documentul nu ar mai indica individual fiecare teren sau imobil și datele care permit identificarea acestora, dar ar arăta valoarea totală a proprietăților în anumite intervale, firmele în care demnitarul are interese, contractele acestora cu statul, funcțiile ocupate în organizații sau partide, precum și ordinul de mărime al averii și datoriilor.
„Încercăm să salvăm transparența care a fost ghilotinată de CCR. Presa a reușit în nenumărate rânduri să scoată la iveală nereguli grave pornind tocmai de la declarațiile de avere. O lege a integrității fără transparență nu este o lege a integrității”, a declarat Alexandru Dimitriu.
Deputatul USR a explicat că, în noua formulă, bunurile imobiliare nu ar mai putea fi identificate individual.
„Fișa, de exemplu, nu va mai conține terenuri individualizate, ci va conține valoarea totală a imobilelor în praguri, pentru că pe noi nu ne interesează ce bunuri efective au, ci ne interesează o diferență de la an la an, care trebuie să fie justificabilă de modalitatea în care ai avut veniturile”, a explicat acesta.
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a anunțat în ședință că liberalii susțin amendamentul USR privind menținerea unei forme de transparență.
Și AUR a contestat eliminarea integrală a publicității. Deputatul Valeriu Munteanu a anunțat că va propune ca declarațiile de avere să poată fi transmise presei.
Radu Marinescu a respins însă formula USR, apreciind că aceasta nu este suficient fundamentată juridic.
„Inițiativa e lăudabilă, dar nu aveți o valoare de referință pentru declararea averilor. Nu o luați în nume de rău, dar nu ați consultat Agenția Națională de Integritate”, a declarat reprezentantul PSD.
Dimitriu i-a răspuns amintind de controversatul amendament PSD referitor la Dominic Fritz.
„E o ipocrizie să mă acuzați că nu a fost consultată ANI: nici dumneavoastră nu ați consultat ANI când ați făcut măgăria cu amendamentul Fritz”, a spus deputatul USR.
Marinescu a replicat: „Nu o să mă refer la chestiunea cu «măgăria», e constituțională. Dar nu putem să găsim soluții ad-hoc care să fie constituționale”.
Alexandru Dimitriu contestă și modul în care CCR a ajuns să elimine anumite prevederi privind publicitatea informațiilor financiare în noua Lege a integrității.
Potrivit acestuia, caracterul public al declarației de interese financiare a demnitarului nu fusese contestat nici de președintele Nicușor Dan și nici de cei 27 de senatori USR și PNL care sesizaseră Curtea.
„Este inadmisibil ca, pe ascuns, să fie anulat unul dintre cele mai importante instrumente prin care cetățenii și presa îi pot controla pe cei aflați la putere. Publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor nu fusese contestată de nimeni, nici de președinte, nici de cei 27 de senatori, dar Curtea și-a extins singură controlul asupra unui text pe care nimeni nu i l-a pus în față”, a afirmat Dimitriu.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a explicat după decizia din 17 august că sesizarea se referea la regimul publicității informațiilor patrimoniale ale soților și partenerilor și că prevederea a fost analizată în ansamblul său. Ea a precizat că instanța constituțională nu examinase în mod distinct posibilitatea publicării informațiilor referitoare exclusiv la demnitar.
Disputa are loc sub presiunea unui termen extrem de scurt. Legea integrității este legată de un jalon din PNRR, iar neîndeplinirea lui poate pune în pericol aproximativ 770 de milioane de euro.
Camera Deputaților a fost convocată în sesiune extraordinară între 24 și 26 august pentru a pune proiectul în acord cu Decizia CCR nr. 883 din 17 august.
Curtea a declarat constituțional, între altele, controversatul amendament PSD care poate conduce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz, dar a eliminat alte prevederi ale legii, inclusiv unele referitoare la declarațiile financiare și la obligațiile impuse partenerilor de viață ai demnitarilor.