PSD și AUR, uniți într-o nouă operațiune: ”Doamna judecător CCR Simina Tănăsescu să explice de ce s-a întâlnit cu Ilie Bolojan în biroul lui Abrudean”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Informația despre întâlnire a fost publicată vineri seară de Știripesurse.ro, site patronat de Iosif Buble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Tușa este și vicepreședinte PSD, iar site-ul beneficiază de fonduri consistente din partea PSD pentru ”comunicarea proiectelor partidului”.

Potrivit relatării, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit vineri, 14 august, în jurul orei 14:30, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Tertipul AUR: cum sunt aduși sute de manifestanți printre ciobanii din Piața Victoriei. Simion: ”Statul totalitar încearcă să facă diferite scheme. Aveți grijă să nu fiți implicați”

Atac ucrainean asupra rafinăriei de la Syzran, după avertismentul lui Donald Trump: „Nu loviți motorina rusească” – VIDEO

Informația nu a fost confirmată oficial până în prezent. Mai mult, Mircea Abrudean a declarat pentru GMedia că nu se afla în București. „Eu sunt la Cluj de câteva zile”, a spus președintele Senatului.

Georgiana Teodorescu cere explicații: „Scopul și durata vizitei”

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a reacționat după apariția informației și i-a cerut public explicații președintei CCR.

„Scopul și durata vizitei, doamnă judecător și mare profesor de drept!”, a scris aceasta.

Teodorescu a comparat situația cu episoade din perioada mandatului lui Klaus Iohannis, susținând că un fost consilier prezidențial ajuns ulterior judecător constituțional ar fi continuat să aibă contacte cu fostul șef al statului.

„Acum repetați dvs. figura?”, a întrebat europarlamentarul AUR.

Ea a solicitat ca atât Simina Tănăsescu, cât și Ilie Bolojan să precizeze dacă întâlnirea a avut loc, cine a inițiat-o și ce subiecte au fost discutate.

„El v-a chemat? Dvs. v-ați dus neinvitată? Cu ce scop? Ce ați discutat? Nu este, totuși, vorba de o întâlnire accidentală în piață”, a scris Georgiana Teodorescu.

Europarlamentarul AUR și-a justificat solicitarea și prin rolul pe care Curtea Constituțională îl are în această perioadă.

„CCR în vremurile noastre nu se bucură tocmai de cea mai bună imagine sau credibilitate. Și nu întâmplător”, a susținut aceasta.

Daniel Zamfir vorbește despre „salvarea lui Fritz”

Și deputatul PSD Daniel Zamfir a reacționat, sugerând că presupusa întâlnire ar putea avea legătură cu dosarul de la CCR privind noua lege a integrității.

„ÎNTÂLNIREA DE TAINĂ DIN BIROUL PREȘEDINTELUI SENATULUI PENTRU SALVAREA LUI FRITZ”, și-a intitulat Zamfir mesajul.

„Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean să se întâlnească cu Bolojan???”, a continuat parlamentarul PSD.

Zamfir a susținut, fără a prezenta în postare dovezi privind existența unei legături între presupusa întâlnire și activitatea jurisdicțională a Curții, că momentul este relevant deoarece CCR urmează să dezbată luni legea integrității.

El a afirmat și că Simina Tănăsescu și-ar fi repartizat dosarul respectiv. Această afirmație îi aparține parlamentarului PSD și nu a fost confirmată public de Curtea Constituțională.

Miza politică: cazul Dominic Fritz

Referirea lui Daniel Zamfir la „salvarea lui Fritz” are legătură cu disputa politică izbucnită în jurul noii legislații privind integritatea.

În iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv existența unui conflict de interese în cazul primarului Timișoarei și președintelui USR, Dominic Fritz.

Ulterior, PSD a introdus în Parlament un amendament potrivit căruia persoanelor pentru care fusese constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi urma să le înceteze mandatul în termen de 30 de zile. Amendamentul ar fi putut avea efect direct asupra mandatului de primar al lui Fritz.

Propunerea PSD a fost susținută în Comisia juridică și de AUR. George Simion declara atunci explicit că „Fritz trebuie să meargă acasă”.

USR a calificat amendamentul drept retroactiv și neconstituțional, iar Fritz a susținut că textul fusese conceput special pentru îndepărtarea sa din funcție. ([Digi24][5])

PSD susține, dimpotrivă, că PNL și USR încearcă să modifice legislația pentru a-l proteja pe liderul USR, acuzație respinsă de Fritz.

770 de milioane de euro din PNRR, legate de legea integrității

Disputa are și o miză financiară importantă.

Noua legislație privind integritatea reprezintă un jalon din PNRR, evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro. Sorin Grindeanu a folosit în repetate rânduri această sumă pentru a acuza USR și PNL că riscă fondurile europene pentru „salvarea” lui Dominic Fritz.

În același timp, Fritz a susținut exact contrariul: că amendamentul PSD privind aplicarea noilor sancțiuni unor situații anterioare ar putea pune în pericol jalonul și banii europeni.

Prima variantă a legii a fost respinsă în Parlament după scandalul privind amendamentul PSD, iar PNL și USR au depus ulterior o nouă formă, fără prevederea referitoare la aplicarea sancțiunii pentru situații constatate anterior intrării în vigoare a legii.

Două sesizări privind legea integrității

Noua lege a ajuns ulterior la Curtea Constituțională.

Una dintre sesizări a fost formulată de parlamentari USR și PNL. O a doua sesizare a fost transmisă de președintele Nicușor Dan, care a contestat, între altele, prevederi referitoare la declarațiile de avere și interese și la efectele unor norme asupra mandatelor aflate deja în exercitare.

CCR a amânat pronunțarea, iar un nou termen este programat pentru luni, 17 august.

Tensiunile sunt amplificate de faptul că regimul declarațiilor de avere se află deja într-o situație sensibilă după decizia CCR din 2025 care a eliminat obligația includerii bunurilor soțului, soției și copiilor majori aflați în întreținere și a afectat publicitatea declarațiilor. ANI a avertizat atunci că hotărârea poate avea consecințe asupra angajamentelor României privind integritatea și aderarea la OCDE.

CCR trebuie să decidă și asupra unui jalon de aproape un miliard de euro

Pe masa Curții se află și legea privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității.

Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară special pentru adoptarea proiectului, iar Mircea Abrudean a precizat că acesta reprezintă un jalon PNRR evaluat la aproximativ un miliard de euro.

Sesizarea de neconstituționalitate în acest caz a fost formulată de AUR.