PSD turbeaza din nou. Ce scriu jurnalistii straini despre protestul in frig al oamenilor de langa Ateneu. Absentul Dragnea, personaj principal

analize

Presa internationala a scris, vineri, despre preluarea presedintiei Consiliului UE de catre Romania, pe care a legat-o de disputa din culise dintre Klaus Iohannis si Viorica Dancila, cat si de absenta lui Liviu Dragnea, dar si de proteste.

Romania, al doilea cel mai sarac stat membru UE din 2007, nu si-a inceput sub cele mai bune auspicii presedintia europeana, in contextul in care Liviu Dragnea incearca sa impuna in Parlament o dezincriminare a unor infractiuni de coruptie si in contextul unor conflicte in interiorul elitei politice, comenteaza Reuters, conform News.ro.

Statul de drept va fi afectat profund in cazul in care Romania ar dezincrimina unele forme de coruptie si ar gratia infractori, a avertizat vineri presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker intr-o conferinta de presa comuna cu Iohannis, subliniind ca UE s-a construit prin compromisuri, insa principiile juridice nu sunt negociabile.

Juncker si-a exprimat deja ingrijorarea cu privire la capacitatea Romaniei de a face fata provocarii presedintiei UE, insa oficiali romani incearca sa-l convinga de contrariu, noteaza Reuters.

Observatori de la Bruxelles subliniaza ca posibilitatea ca statul care detine presedintia Uniunii sa-i influenteze agenda a scazut odata cu extinderea europeana, iar unii se indoiesc ca adevaratele decizii sunt luate la Bruxelles, Paris, Roma sau in alte cateva capitale.

Insa indoieli mai vechi cu privire la capacitatea Romaniei de a lupta impotriva coruptiei constituie, cu toate acestea, un impediment, in contextul in care Uniunea se mandreste cu faptul ca este o aparatoare a statului de drept, comenteaza Reuters.

Disensiuni politice nu vor afecta presedintia romana a UE, au dat asigurari oficiali romani joi, la Bucuresti, in contextul ingrijorarilor Comisiei cu privire la capacitatea Bucurestiului de a conduce blocul european pana la jumatatea lui 2019.

„Depinde doar de voi ca politica romana sa fie un exemplu bun sau un avertisment teribil pentru Europa”, le-a spus presedintele Consiliului Uniunii Europene oaspetilor sai, la Ateneu, intr-un discurs sustinut in limba romana, citat de The Associated Press.

Un mesaj proiectat cu lumina verde pe Ateneu, unde oficiali UE au luat cina, sublinia ca manifestantii „vor in UE”, iar Partidul Social Democrat (PSD), aflat la putere, „vrea Rusia”.

Participantii la ceremonie au ascultat Rapsodia Romana a lui George Enescu si discursuri foarte directe.

„Ca o amintire a trecutului comunist, anumite institutii si anumiti decidenti se agata in continuare de puterea necontrolata pe care au exercitat-o anterior”, il citeaza AP pe presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu, care nu a dat nume.

Detinerea presedintiei UE conteaza pentru foste tari comuniste ca Romania, care au aderat la Uniune de putin timp, comenteaza AP, care scrie ca unii romani considera ca evenimente din ultimele saptamani au facut Guvernul disfunctional, iar altii vad in ele o dovada a sanatatii democratiei romane.

Alta problema aparuta joi, intr-un moment „delicat” scrie AP, este faptul ca Dragnea a dat in judecata Comisia Europeana condusa de Jean-Claude Juncker, in urma unor acuzatii de frauda.

Alta ilustrare a blocajului de la Bucuresti este nominalizarea de catre ministrul Justitiei, a treia oara, a unui procuror regional la conducerea DNA, respins deja in doua randuri de presedinte, pe care-l suspecteaza de colaborare cu fosta Securitate comunista. Presedintele a respins si doua candidaturi la posturi de ministru, noteaza AP.

Un asemenea „pedigri politic le-a trezit unora unele temeri cu privire la presedintia Romaniei” la UE, comenteaza AP, care-o citeaza pe presedinta grupului Verzilor/Alianta Libera Europeana, eurodeputata Ska Keller.

„Vrem Europa, nu o dictatura”, scandau afara sute de manifestanti, in contextul in care in ultimii doi ani multi romani si-au expimat in strada nemultumirea fata de incercarile Guvernului de a relaxa legislatia anticoruptie, scrie Euronews.

„Suntem aici pentru a protesta fata de cei care vor sa ne distruga democratia, care au distrus total economia romana, in timp ce justitia si economia sunt pe cale sa moara. Vom continua sa luptam impotriva acestor infractori”, a declarat Calin pentru postul paneuropean.

„Ne simtim europeni, gandim european, dar nu suntem tratati ca atare, pentru ca Romania este mereu un loc in care politicienii sunt corupti si in care valorile europene nu sunt apreciate”, a deplans Alina.

In urmatoarele sase luni Romania are de dovedit ca poate sa conduca UE, rezolvandu-si totodata problemele interne, comenteaza Euronews.

Tusk si Jean-Claude Juncker au tinut sa faca un apel, in cadrul ceremoniei, la valorile statului de drept, un avertisment care vizeaza Bucurestiul, dar si alte guverne tentate sa incalce anumite reguli, comenteaza postul belgian Bruxelles 2.

Romania isi incepe presedintia europeana in momentul in care cel mai puternic politician de la Bucuresti, Liviu Dragnea, da in judecata Comisia Europeana in legatura cu acuzatii de fruada, iar auditori europeni o indeamna sa faca mai mult in lupta impotriva fraudei, comenteaza postul german Deutsche Welle.

Ea a preluat presedintia Consiliului UE la 1 ianuarie si urmeaza sa asigure continuitatea activitatii UE pana in iunie, in contextul in care se afla in colimatorul Bruxellesului pe tema statului de drept, separarii puterilor in stat si coruptiei, noteaza DW.

Dragnea a dat in judecata, la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) Oficiul european de lupta antifrauda (OLAF), potrivit caruia oficiali romani au incasat fraudulos plati in valoare de 21 de milioane de euro in perioada 2001-2012.

Aceste plati implica o firma de constructii de drumuri, Tel Drum, in legatura cu care jurnalisti de investigatie din tara afirmau in noiembrie ca au gasit documente care arata o legatura intre Dragnea si companie. La acea vreme el era presdintele de consiliu judetean in sudul tarii. Procurori anticorptie ancheteaza daca Dragnea a creat o grupare infractionalizata organizata impreuna cu alti oficiali si daca a falsificat documente in vederea obtinerii ilegale a unor fonduri europene.

Curtea Europeana de Conturi de la Luxembourg a indemnat joi la o „reformare in vederea consolidarii luptei impotriva fraudei care afecteaza bugetul UE”. Actualul sistem prezinta „slabiciuni inerente”, apreciaza Curtea, iar Comisia Europeana ”nu are informatii complete despre amploarea,natura si cauzele fraudei”, considera ea.

OLAF a gasit nereguli in suma de 8,7 miliarde euro din fonduri europene in perioada 2002-2016, dar numai 2,6 miliarde de euro au fost recuperate pana la sfarsitul lui 2016, a precizat ea.

Un membru al Curtii, Juhan Parts, a indemnat CE sa creeze un „sistem eficient de prevenire, detectare si descurajare a fraudatorilor” si a apreciat ca „o reforma a OLAF va reprezenta testul decisiv al angajamentului CE in lupta impotriva fraudei”.

Comisarul european insarcinat cu Bugetul si Resursele Umane Gunther Oettinger a indemnat la consolidare a puterii OLAF – printr-un ”acces la date bancare ca autoritatile nationale si controale la fata locului”.

Aproximativ 45% din investigatii conduc la urmarirea in justitie a presupusilor fraudatori, se arata in raportul Curtii, iar OLAF recomanda in medie 17 cazuri pe an, iar mai putin de jumatate din ele conduc la proceduri judiciare contra suspectilor.

Coruptia in legatura cu cheltuirea unor fonduri europene in construirea de autostrazi si ajutorarea agricultorilor este o problema veche in Uniune, al carei buget anual atinge 139 de miliarde de euro.

Pana la sfarsitul lui 2020, UE urmeaza sa infiinteze un parchet european – primul organ european in masura sa ancheteze si sa efectueze proceduri judiciare in cazul unor infractiuni contra intereselor financiare ale Uniunii.

Oficiali romani si europeni si-au adresat reciproc avertismente in cadrul ceremoniei de preluarea a presedintiei UE, in contextul unor ingrijorari cu privire la o reforma judiciara a Guvernului roman, o presedintie intr-o perioada sensibila, a Brexitului, negocierii bugetului Uniunii si alegerilor europene din mai, comenteaza EUObserver.

Reuniunea „spinoasa” de joi a amintit ca Romania se poate alatura Ungariei si Poloniei intr-un sistem de monitorizare a sistemului statului de drept, care poate conduce la sanctiuni, comenteaza site-ul.

Sute de persoane au manifestat agitand steaguri ale Romaniei si UE la Ateneu, in care o orchestra alcatuita din muzicieni din toate cele 28 de state membre a interpretat Oda bucuriei a lui Beethoven, imnul european.

Jean-Claude Juncker a apreciat in discursul pe care l-a sustinut ca „locul natural al Romaniei este in spatiul Schengen” si ca „ramane credincios promisiunii” facute in 2014 de a sustine Bucurestiul in aceasta intreprindere.

Comisia Europeana considera ca Romania si Bulgaria sunt pregatite sa adere de multi ani, iar in pofida faptului ca aderarea nu depinde in mod teoretic de criterii legate de statul de drept sau de monitorizarea amandurora prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, tarii ca Olanda vor sa lege aderarea de progrese in cadrul MCV.

Ultimul raport a fost foarte critic la adresa Romaniei, relevand regrese in mai multe domenii, mai ales in reforma justitiei. Iohannis, un critic dur al Guvernului PSD, care incearca sa limiteze lupta impotrva coruptiei, aprecia in noiembrie ca „Romania a revenit in perioada de dinaintea aderarii la UE”, la 1 ianuarie 2007. Romania nu a introdus problema aderarii sale la Schengen in programul discutiilor Consiliului, iar astfel pare putin probabil ca acest lucru sa aiba loc in urmatoarele sase luni.

In discursul sau, sustinut in intregime in romana, Tusk nu a mentionat aceasta problema.

Sa astepte pana dupa alegerile europene din mai si formarea unei noi Comisii care sa abordeze subiectul nu este cea mai buna optiune pentru Romania, comenteaza Euractiv, in contextul in care principalii doi candidati la succesiunea lui Jean-Claude Juncker ar putea sa nu fie prea dornici sa-i sustina aderarea la Schengen.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: