PSD-ul din Ungaria s-a prăbușit total, nici nu mai participă la alegerile din aprilie. Cauza principală: ”Am mințit dimineața, la prânz și seara”

Partidul Socialist Maghiar (MSZP), partidul frate al PSD-ului din România, membru al PES, nu va participa cu listă proprie la alegerile parlamentare din 2026. Este prima dată după 1990 când partidul socialist (succesor al fostului partid comunist, al fel ca PSD-ul) nu participă  la alegerile parlamentare.

„MSZP nu va participa la alegerile parlamentare din 2026”, a anunțat formațiunea într-un comunicat.

Potrivit socialiștilor, partidul va sprijini în fiecare circumscripție candidatul opoziției care poate mobiliza cel mai mare număr de alegători care doresc schimbarea politică.

„În fiecare circumscripție electorală uninominală susținem candidatul opoziției capabil să ajungă la cei mai mulți cetățeni care doresc schimbare”, au transmis socialiștii.

Papa Leon cere încetarea războiului din Ucraina: „Să tacă armele”

Consilierii lui Trump se luptă ca președintele să își mai cenzureze declarațiile în presă

Formațiunea consideră că sistemul electoral actual favorizează partidul de guvernământ și că, în aceste condiții, opoziția trebuie să adopte o strategie excepțională pentru a învinge.

Anunțul oficial al socialiștilor:

Ascensiunea și prăbușirea MSZP: de la guvernarea Ungariei la retragerea din alegerile din 2026

Partidul Socialist Maghiar (MSZP), formațiune afiliată la Partidul Socialiștilor Europeni (PES), a fost una dintre principalele forțe politice ale Ungariei în primele două decenii după căderea comunismului. După ce a condus guvernul în mai multe rânduri, partidul a intrat într-un declin electoral accentuat în ultimii 15 ani, culminând cu decizia din 2026 de a nu participa cu listă proprie la alegerile parlamentare.

MSZP a guvernat Ungaria în două etape principale.

Prima perioadă a fost între 1994 și 1998, când socialiștii au obținut o victorie clară la alegeri și au format un guvern de coaliție cu Alianța Liberalilor Democrați (SZDSZ). În această perioadă, guvernul condus de Gyula Horn a promovat reforme economice importante, inclusiv programul de austeritate cunoscut drept „pachetul Bokros”, destinat stabilizării economiei.

A doua perioadă de guvernare a fost între 2002 și 2010, când MSZP a revenit la putere și a format guverne succesive conduse de Péter Medgyessy, apoi de Ferenc Gyurcsány, iar în final de Gordon Bajnai. În acești ani, socialiștii au guvernat din nou în coaliție cu liberalii.

După alegerile din 2010, partidul Fidesz condus de Viktor Orbán a obținut o majoritate de două treimi în parlament, iar MSZP a trecut în opoziție.

Criza politică și scandalul discursului de la Balatonőszöd

Momentul care a marcat decisiv declinul partidului a fost scandalul din 2006 legat de discursul premierului Ferenc Gyurcsány ținut la Balatonőszöd în fața liderilor partidului.

În discurs, înregistrat și ulterior făcut public, Gyurcsány recunoștea că guvernul a ascuns situația reală a economiei în timpul campaniei electorale. Pasajul cel mai citat afirma că guvernul „a mințit dimineața, la prânz și seara” despre starea finanțelor publice.

Publicarea înregistrării a provocat proteste de stradă masive și o criză politică majoră în Ungaria. Legitimitatea guvernului socialist a fost puternic afectată, iar încrederea publică în partid a început să se erodeze rapid.

Criza economică și măsurile de austeritate

Declinul MSZP a fost accentuat și de criza financiară globală din 2008, care a lovit puternic economia ungară.

Guvernul socialist a fost nevoit să accepte un program de asistență financiară de la FMI și Uniunea Europeană, însoțit de măsuri de austeritate. Aceste măsuri au fost nepopulare și au afectat sprijinul electoral al partidului.

În 2009, Ferenc Gyurcsány a demisionat, iar Gordon Bajnai a condus un guvern tehnocrat până la alegerile din 2010.

Fragmentarea stângii

După pierderea alegerilor din 2010, MSZP s-a confruntat cu diviziuni interne și sciziuni politice.

Cea mai importantă ruptură a fost plecarea lui Ferenc Gyurcsány și formarea unui nou partid, Coaliția Democratică (DK). Fragmentarea electoratului de stânga a redus și mai mult șansele socialiștilor de a reveni la putere.

În același timp, alte formațiuni de opoziție au început să concureze pentru același electorat, iar MSZP și-a pierdut poziția dominantă în tabăra socialistă.

Rezultate electorale în scădere

Rezultatele electorale ale MSZP au reflectat declinul partidului.

La alegerile parlamentare din 2010, socialiștii au obținut aproximativ 19% din voturi, o scădere drastică față de perioadele anterioare. În 2014 și 2018, partidul a participat în alianțe electorale cu alte formațiuni de opoziție, dar nu a reușit să recâștige influența pierdută.

La alegerile din 2022, socialiștii au făcut parte dintr-o coaliție largă a opoziției care a încercat să-l învingă pe Viktor Orbán, însă alianța a suferit o înfrângere clară.

Un declin simbolic pentru stânga ungară

Transformarea MSZP, de la partid de guvernământ la formațiune care renunță la participarea directă la alegeri, este semnificativă pentru schimbările majore din politica ungară din ultimii 15 ani. Ascensiunea dominantă a Fidesz, fragmentarea opoziției și pierderea încrederii publice după scandalurile politice și economice din anii 2000 au contribuit la diminuarea rolului istoric al socialiștilor în sistemul politic al Ungariei.