Putin flutura sabia nucleara in confruntarea cu Occidentul – Analiza Associated Press
A trecut mult timp de cand amenintarea cu folosirea armelor nucleare nu a mai fost fluturata atat de deschis de catre un lider mondial, dar Vladimir Putin tocmai a facut-o, avertizand intr-un discurs ca are armele la dispozitie daca cineva indrazneste sa foloseasca mijloace militare pentru a incerca sa opreasca preluarea de catre Rusia a Ucrainei, arata agentia Associated Press.
Poate ca amenintarea a fost goala, o simpla aratare a coltilor de catre presedintele rus, dar a fost remarcata. Ea a aprins viziuni asupra unui rezultat de cosmar in care ambitiile lui Putin in Ucraina ar putea duce la un razboi nuclear prin accident sau eroare de calcul.
„In ceea ce priveste afacerile militare, chiar si dupa dizolvarea URSS si pierderea unei parti considerabile a capacitatilor sale, Rusia de astazi ramane unul dintre cele mai puternice state nucleare”, a declarat Putin, in discursul sau de dinaintea invaziei, la inceputul zilei de joi.
„In plus, are un anumit avantaj in ceea ce priveste mai multe arme de ultima generatie. In acest context, nu ar trebui sa existe nicio indoiala pentru nimeni ca orice potential agresor se va confrunta cu o infrangere si cu consecinte amenintatoare in cazul in care va ataca direct tara noastra.”
Prin simpla sugestie a unui raspuns nuclear, Putin a pus in joc posibilitatea ingrijoratoare ca actualele lupte din Ucraina sa vireze in cele din urma spre o confruntare atomica intre Rusia si Statele Unite.
Acest scenariu apocaliptic le este familiar celor care au crescut in timpul Razboiului Rece, o epoca in care scolarilor americani li se spunea sa se fereasca si sa se adaposteasca sub bancile lor in caz de sirene nucleare. Dar acest pericol a disparut treptat din imaginatia publica dupa caderea Zidului Berlinului si dizolvarea Uniunii Sovietice, cand cele doua puteri pareau a fi pe un drum alunecos spre dezarmare, democratie si prosperitate.
Inainte de asta, chiar si tinerii intelegeau ideea terifianta din spatele strategiei de „distrugere reciproca asigurata” – MAD pe scurt – un echilibru in capacitatile nucleare care avea ca scop sa tina mainile fiecarei parti departe de declansatorul atomic, stiind ca orice utilizare a armelor apocaliptice s-ar putea incheia cu anihilarea ambelor parti implicate intr-un conflict.
Si, in mod uimitor, nicio tara nu a mai folosit arme nucleare din 1945, cand presedintele Harry Truman a aruncat bombe asupra Japoniei, convins fiind ca aceasta era cea mai sigura cale de a pune capat rapid celui de-al Doilea Razboi Mondial. Asa a fost, dar cu pierderea a aproximativ 200.000 de vieti, majoritatea civile, la Hiroshima si Nagasaki. In intreaga lume, chiar si astazi, multi considera acest lucru drept o crima impotriva umanitatii si se intreaba daca a meritat.
Pentru o scurta perioada de timp dupa razboi, Statele Unite au detinut monopolul nuclear. Dar, la cativa ani dupa aceea, Uniunea Sovietica si-a anuntat propria bomba nucleara, iar cele doua parti ale Razboiului Rece s-au angajat intr-o cursa a inarmarii pentru a construi si dezvolta arme din ce in ce mai puternice in urmatoarele cateva decenii.
Odata cu sfarsitul Uniunii Sovietice, in 1991, si transformarea acesteia intr-o oarecare democratie sub conducerea lui Boris Eltin, Statele Unite si Rusia au convenit sa isi limiteze armamentul. Alte tari post-sovietice, precum Ucraina, Kazahstan si Belarus, au renuntat in mod voluntar la armele nucleare de pe teritoriul lor dupa dizolvarea Uniunii Sovietice.
In ultimii ani, daca s-a vorbit despre armele nucleare, a fost de obicei in contextul opririi proliferarii lor in tari precum Coreea de Nord si Iran. (Iranul neaga faptul ca doreste sa le detina, iar Coreea de Nord si-a construit constant, dar lent, atat armele nucleare, cat si mecanismele de lansare a acestora. )
Presedintele Joe Biden a fost constient de pericolul unui razboi nuclear intre Rusia si NATO inca de la aparitia crizei cu Ucraina. Inca de la inceput, el a declarat ca NATO nu va trimite trupe in Ucraina, deoarece ar putea declansa lupte directe intre SUA si Rusia, ceea ce ar duce la o escaladare nucleara si, posibil, la cel de-al treilea razboi mondial.
A fost o recunoastere tacita a faptului ca Statele Unite nu se vor confrunta militar cu rusii din cauza Ucrainei si, in schimb, se vor baza pe sanctiuni extraordinare pentru a sugruma treptat economia rusa.
Dar admiterea a inclus si un alt adevar. Cand a venit vorba de a lupta impotriva unei invazii rusesti, Ucraina a ramas pe cont propriu, deoarece nu este membra a vreunui tratat si nu se califica pentru protectie sub umbrela nucleara a NATO.
Totusi, daca Putin ar incerca sa atace unul dintre partenerii americani din NATO, ar fi o situatie diferita, deoarece pactul este pe deplin angajat in apararea reciproca, a declarat Biden.
Stiind ca Biden scosese deja din discutie un raspuns militar, de ce s-a mai obosit Putin sa ridice problema in discursul sau?
In parte, este posibil ca el sa fi vrut sa mentina Occidentul in dezechilibru, pentru a-l impiedica sa ia masuri agresive pentru a apara Ucraina impotriva campaniei fulgeratoare a lui Putin de a prelua controlul asupra tarii.
Dar contextul mai profund parea sa fie marea sa dorinta de a arata lumii ca Rusia este o natiune puternica, care nu poate fi ignorata. Putin vorbeste in mod repetat despre umilirea Rusiei dupa prabusirea sovietica. Agitandu-si sabia nucleara, el a reluat fanfaronada cu care Uniunea Sovietica a privit in jos Statele Unite si a castigat, in mintea sa, respectul.
Dupa discursul lui Putin, oficialii Pentagonului au oferit doar un raspuns discret la amenintarea implicita a acestuia de a folosi arme nucleare impotriva oricarei tari care ar incerca sa intervina in Ucraina.
Un oficial de rang inalt din domeniul apararii, care a vorbit sub protectia anonimatului, a declarat joi ca oficialii americani „nu vad o amenintare sporita in aceasta privinta”, dar nu a vrut sa spuna mai multe.
Limbajul lui Putin atinge un nerv sensibil in Pentagon, deoarece subliniaza o ingrijorare de lunga durata ca acesta ar putea fi dispus sa foloseasca preventiv armele nucleare in Europa intr-o criza.
Acesta este unul dintre motivele pentru care Washingtonul incearca de ani de zile, fara succes, sa convinga Moscova sa negocieze limite pentru asa-numitele arme nucleare tactice – cele cu raza de actiune mai scurta care ar putea fi folosite intr-un razboi regional. Rusia are un mare avantaj numeric in ceea ce priveste acest tip de armament, iar unii oficiali spun ca diferenta este in crestere.
In mod intamplator, administratia Biden incheia o revizuire a pozitiei nucleare – un studiu privind posibilele modificari ale fortelor nucleare americane si ale politicilor care guverneaza utilizarea acestora – atunci cand acumularea de trupe rusesti in apropierea Ucrainei a atins un stadiu de criza luna aceasta. Nu este clar daca rezultatele acelui studiu vor fi reelaborate in lumina invaziei rusesti.
