Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit acestuia, prima măsurătoare efectuată după intervenţiile de pe Dunăre a indicat o creştere cu patru centimetri a nivelului apei în ultimele 24 de ore, deşi prognoza arăta o scădere cu patru centimetri.

„Opt centimetri câştigaţi la Cernavodă. Cel puţin alte nouă zile pentru Unitatea 2. Azi-dimineaţă a fost prima măsurătoare după scufundarea barjelor în Dunăre şi dragarea unor praguri. După ce ieri cota apei scăzuse cu trei centimetri, azi-dimineaţă, la Cernavodă, nivelul apei în ultimele 24 de ore a crescut cu patru centimetri. Prognoza ne spunea că scădem şi azi cu patru centimetri. Deci am câştigat opt centimetri net”, a scris Miruţă pe Facebook.

Cel mai mare fond suveran de investiții intenționează să reducă ponderea obligațiunilor americane în portofoliu

Sancțiunile împotriva Rusiei au fost blocate în Congresul SUA din cauza temerilor privind creșterea prețurilor la gaze

Ministrul a explicat că diferenţa de opt centimetri reprezintă câştigul în raport cu nivelul prognozat: în locul unei scăderi de patru centimetri a fost înregistrată o creştere de patru centimetri.

„Asta ne duce cu funcţionarea Unităţii 2 pentru cel puţin nouă zile, pe prognoza actuală”, a precizat Radu Miruţă.

Mulţumiri pentru Bolojan, ANAR, Armată şi Ministerul Transporturilor

Miruţă le-a mulţumit premierului Ilie Bolojan şi instituţiilor implicate în operaţiunile pentru redirecţionarea unei cantităţi mai mari de apă spre Cernavodă.

„Este un rezultat concret pentru care le mulţumesc celor implicaţi: domnului prim-ministru pentru coordonare şi sprijin în depăşirea tuturor blocajelor, ANAR pentru soluţie, Armatei şi Transporturilor pentru implementarea ei. Jos pălăria şi în faţa celor de pe vapoarele împingătoare şi de dragaj, care au lucrat încontinuu”, a transmis ministrul.

„Când există o problemă reală, nu avem nevoie de explicaţii despre de ce nu se poate. Avem nevoie de soluţii şi de oameni care să le pună în practică”, a adăugat acesta.

Patru barje, transformate în praguri artificiale

Autorităţile au decis scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră în zona braţului Bala, pentru a reduce cantitatea de apă care se scurge pe acest braţ şi a redirecţiona o parte mai mare a debitului spre Dunărea Veche şi canalul care alimentează centrala nucleară de la Cernavodă.

Primele două barje au fost amplasate la aproximativ 500 de metri de intrarea în braţul Bala, iar celelalte două au fost poziţionate în amonte, oblic faţă de direcţia curentului. Împreună, acestea formează două praguri artificiale pentru dirijarea apei.

Fiecare operaţiune de inundare controlată a unei barje a durat între trei şi patru ore. Intervenţia fusese amânată de două ori pentru efectuarea unor măsurători suplimentare şi stabilirea condiţiilor de siguranţă.

Înaintea scufundării barjelor, autorităţile au executat lucrări de dragare şi o detonare controlată pentru dislocarea formaţiunii stâncoase Pârjoaia, care afecta circulaţia apei în zona de separare dintre braţul Bala şi Dunărea Veche.

Unitatea 1 este deja oprită

Intervenţiile au fost necesare după ce debitul Dunării a coborât la valori minime istorice. La Baziaş, debitul ajunsese la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, faţă de o medie multianuală a lunii august de 3.900 de metri cubi pe secundă.

Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional pe 28 iulie, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Unitatea 2 a continuat să funcţioneze la capacitate nominală, cu monitorizarea permanentă a parametrilor şi a marjelor de securitate nucleară.

Înainte de scufundarea barjelor, directorul tehnic al Nuclearelectrica estima că operaţiunea ar putea asigura încă două-trei zile de funcţionare. Măsurătorile anunţate duminică de Radu Miruţă indică însă un efect mai mare decât cel estimat iniţial, respectiv cel puţin nouă zile, în condiţiile actualei prognoze hidrologice.

Cele două unităţi de la Cernavodă asigură în condiţii normale aproximativ 20% din producţia de energie electrică a României. Oprirea Unităţii 2 ar elimina din sistem o capacitate de aproximativ 700 MW şi ar creşte necesarul de producţie din alte surse şi de importuri.