Raport devastator al GRECO la adresa Romaniei. Bucurestiul va trebui sa prezinte explicatii privind „progresele limitate” in legatura cu justitia
Romania a inregistrat progrese limitate in implementarea recomandarilor din raportul intocmit in luna martie de Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO), organismul anticoruptie al Consiliului Europei (CoE), a transmis vineri aceasta institutie, odata cu incheierea sesiunii sale plenare desfasurate la Strasbourg in perioada 18-22 iunie.
GRECO ‘remarca progresele limitate inregistrate in implementarea recomandarilor raportului ad-hoc cu privire la Romania, adoptat in martie 2018 (…), si l-a invitat pe seful delegatiei Romaniei sa transmita secretariatului pana la 31 decembrie un raport de situatie scris legat de chestiunile enumerate in raportul ad-hoc sus-mentionat, precum si un raport de situatie legat de runda a patra de evaluare aflata in desfasurare’, se arata in comunicarea GRECO, citata de Agerpres.
In raportul ad hoc privind Romania (Regula 34), adoptat de GRECO la cea de-a 79-a Reuniune Plenara de la Strasbourg din 19-23 Martie 2018, acest organism se declara profund ingrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecatorilor si al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar si ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul Romaniei, ca si de proiectele de amendamente la legislatia penala, releva un comunicat de presa al Consiliului Europei.
GRECO a elaborat acest raport in baza unei decizii luate la sesiunea plenara din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluari urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din Romania, tinand cont de faptul ca ele ar putea implica incalcari grave ale standardelor anticoruptie.
Raportul noteaza ca amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de catre Parlament in decembrie 2017 nu contin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate initial in vara anului trecut. Totusi, GRECO este ingrijorat de potentialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale si parchete. In pofida importantei si a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat in mod corespunzator, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.
”GRECO cere Romaniei in special sa renunte la crearea noii sectii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia nota de controversatul proces, initiat in februarie 2018, de destituire a sefului biroului specializat al procuraturii anticoruptie (DNA) si isi reitereaza apelul de luare a unor masuri de protectie suplimentare legate de procedurile de numire si de revocare a procurorilor-sefi de catre puterea executiva”, releva raportul citat.
De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire si revocare pentru majoritatea functiilor de procurori, altele decat cea de procuror-sef, in conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, sa includa un proces care sa fie atat transparent, cat si bazat pe criterii obiective, si ca CSM-ului sa i se acorde un rol mai puternic in aceasta procedura.
Pe de alta parte, GRECO critica si proiectele de amendamente la legislatia penala care, in cazul adoptarii lor, ar fi in contradictie evidenta cu unele dintre angajamentele internationale ale Romaniei, printre care Conventia penala privind coruptia. ”Amendamentele la procedura penala discutate in prezent de comisia comuna parlamentara speciala sunt percepute de catre tarile straine drept o amenintare pentru eficienta asistentei juridice reciproce”, mentioneaza documentul citat.
In plus, raportul critica o serie de proiecte legislative initiate in Senat la 21 decembrie 2017 care ar slabi considerabil incriminarea diverselor infractiuni legate de coruptie in Codul penal; de exemplu, mita si traficul de influenta nu s-ar mai aplica oficialilor alesi, iar cu privire la abuzul in serviciu, amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise in care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro.
Regula 34 prevede o procedura ad hoc care poate fi declansata in circumstante exceptionale, precum situatia in care GRECO primeste informatii de incredere cu privire la reforme institutionale, initiative legislative sau schimbari procedurale care pot conduce la incalcari grave ale standardelor anticoruptie ale Consiliului Europei.
