Raport ISW: Rusia încearcă să evalueze reacțiile NATO la atacurile cu drone, pentru a folosi concluziile în eventuale conflicte viitoare cu Alianța

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Raportul subliniază că Kremlinul se confruntă cu un deficit bugetar major și ia în calcul creșterea taxelor pentru populație, în loc să reducă cheltuielile militare. Astfel, costul războiului din Ucraina ar urma să fie transferat pe umerii cetățenilor ruși.

Surse din guvernul rus au declarat că se analizează o creștere a taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 22%, ca urmare a deficitului bugetar uriaș. O astfel de măsură ar aduce la buget aproximativ 1 trilion de ruble anual (circa 11,9 miliarde de dolari), dar ar reduce venitul disponibil al populației, deoarece firmele vor transfera costul majorării TVA asupra consumatorilor.

Ce se întâmplă în organism când mănânci ananas și de ce digestia poate avea de câștigat

Banii Washingtonului stârnesc temeri privind extinderea influenței MAGA în Regatul Unit

Pe 9 septembrie, Ministerul rus de Finanțe a raportat un deficit bugetar de 4,2 trilioane de ruble (circa 50 miliarde de dolari) pentru perioada ianuarie–august 2025, depășind deja estimarea pentru întregul an.

Președintele Vladimir Putin a afirmat anterior că bugetul militar al Rusiei reprezintă 6,3% din PIB, adică 13,5 trilioane de ruble (~160 miliarde dolari), contribuind masiv la deficitul federal. Această cifră nu include investițiile în industria de apărare, cum ar fi propunerea de zero TVA pentru producătorii de drone mici, lansată în iulie 2025.

Reamintim că în noaptea de 10 septembrie, în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei, cel puțin 21 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Aviația țărilor membre NATO a fost mobilizată și a reușit să doboare dronele, unele dintre ele vizând hub-ul logistic din Rzeszów, principalul centru de aprovizionare cu arme pentru Ucraina.

În urma atacului, forțele poloneze au recuperat resturile a 16 drone rusești, iar NATO a lansat Operațiunea Eastern Sentry, menită să întărească apărarea flancului estic al Europei.

Doar câteva zile mai târziu, pe 14 septembrie, o dronă rusească a încălcat și spațiul aerian al României, rămânând aproximativ 50 de minute în zona de nord a județului Tulcea, potrivit autorităților ucrainene. Incidentul a stârnit îngrijorare atât în România, cât și la nivel european.

Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a condamnat incidentul, catalogându-l drept „o escaladare iresponsabilă” și o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru UE.