Raportul lui Tudorel, facut ferfenita de magistrati, cu o zi inainte de a fi dezbatut in CSM: „Este intocmit in mod defectuos, continand erori de logica, de analizare si greseli de fond”

politica

Asociatia VeDemJust a depus la CSM un document de prezentare a opiniei membrilor sau cu privire la raportul intocmit de ministrul Justitiei, prezentat pe 22 februarie si dat publicitatii a doua zi.

Raportul este intocmit in mod defectuos, continand erori de logica, de analizare si greseli de fond ce altereaza astfel temeinicia propunerii de revocare a Procurorului-sef al DNA:

– Desi poarta titulatura de „Raport”, documentul nu urmeaza structura consacrata pentru intocmirea unor astfel de documente: prezentarea obiectivelor raportarii, metodologia folosita, descrierea institutiei, analiza constatarilor, propunerea de inlaturare a deficientelor. O alta neconformitate formala este aceea ca din 36 de pagini, un numar de 10 pagini cuprind citate din decizii ale CCR si avize ale Comisiei de la Venetia, cand in mod normal trebuia sa se faca doar o trimitere la ele, mai ales ca ele apar si in anexa; mai raman, in fapt, 26 de pagini de alegatii;

– Raportul este asumat prin semnatura de catre ministrul justitiei, care este totodata cel care ia decizia de propunere de revocare, ceea ce este total neobisnuit: de regula, rapoartele de acest fel sunt intocmite de o echipa si apoi, in baza lor, organul decizional isi asuma solutia. Acest mod neobisnuit intocmire a permis o eroare logica inadmisibila la un astfel de nivel si anume apelul la autoritate: raportul debuteaza cu functiile si personalitatea ministrului, ceea ce nu poate nicidecum valida temeinicia sustinerilor sale. De asemenea, acest mod de intocmire a raportului a permis ca ministrul justitiei sa isi aroge calitati de psiholog: el analizeaza si stabileste „comportamentul autoritar catre discretionar” (?!) al unui magistrat, afirmatii care nu sunt sustinute de date factuale si analiza unor specialisti;

– Raportul nu corespunde scopului declarat prin titlu: desi isi propune sa analizeze „activitatea manageriala la DNA”, la pagina a doua se arata in mod expres ca este vorba, de fapt, doar de activitatea manageriala a procurorului-sef al DNA. Cu toate acestea, nu se face nicio referire la obligatiile acestuia conform reglementarilor legale si regulamentare; nu este nicio referire la data numirii in functie; nu sunt analizate calitativ si cantitativ realizarile acestuia. Ca urmare, este evident inca de la primele pagini ca raportul este intocmit doar cu scopul precis de a releva deficiente care sa vizeze seful institutiei;

– Ministrul induce publicului perceptia eronata ca procurorii ar fi in subordinea sa, ignorand ca sintagma „procurorii isi desfasoara activitatea…..sub autoritatea ministrului” din Constitutie a fost interpretata atat cu ocazia elaborarii Constitutiei, cat si ulterior de toti doctrinarii in materie, ca referindu-se la chestiuni administrative, nicidecum functionale;

– Prin modul de intocmire a raportului s-a incalcat decizia CCR nr. 433/2004: revocarea este asimilata unei sanctiuni disciplinare, ca urmare trebuia respectat dreptul la aparare a celui vizat: raportul intocmit de ministru nu a fost trimis in draft procurorului-sef DNA si nu i s-au cerut explicatii prealabile emiterii sale, pentru a se evita prezentarea publica a unor inexactitati. Mai mult, postarea raportului incalca o uzanta in astfel de proceduri, punandu-se o presiune publica enorma asupra CSM care urmeaza sa ia decizia cu privire la avizul consultativ;

– Ministrul justitiei nu respecta o hotarare a CSM cu privire la managementul DNA: raportul sau se bazeaza pe informatii respinse de sectia de procurori prin hotararea nr. 686/2017: cat timp ele nu se sustin, au fost inlaturate si nu pot constitui baza unor decizii;

– Una dintre anexele raportului, pe care acesta se bazeaza, este un document al Inspectiei Judiciare care este nepublic (nu clasificat!), potrivit reglementarilor Inspectiei Judiciare si CSM; totodata, postarea sa pe site-ul institutiei incalca legislatia cu privire la datele cu caracter personal, fiind omisa inlaturarea acestora din documentul oferit publicului. Mai mult, analiza acestui document de sectia de procurori investita cu cererea de revocare ar bloca analizarea aceluiasi document in procedura disciplinara;

– Ministrul isi aroga in mod nelegal un rol disciplinar, desi atributiile in aceasta materie apartin sectiei de disciplina pentru procurori. Astfel, el face afirmatii certe in legatura incalcarea obligatiilor statutare aduse pentru doi procurori DNA (unul fiind seful DNA), cazul fiind in curs de desfasurare la sectia de procurori a CSM in materie disciplinara. Procedand astfel, ministrul pune presiune asupra sectiei de procurori;

– Ministrul isi aroga in mod nelegal un rol deontologic asupra magistratilor, facand alegatii asupra incalcarii Codului deontologic de seful DNA. Or, aceasta atributie nu ii apartine ministrului, ci sectiei de procurori a CSM, care nu a fost sesizata in acest sens nici macar de el;

– Ministrul isi intemeiaza raportul pe afirmatii facute in spatiul public in legatura cu modul de derulare a doua procese penale aflate in curs de solutionare(cazul Belina, cazul Sturza), ceea ce este interzis unui ministru, mai ales al justitiei, de catre standardele internationale privind independenta justitiei;

– Ministrul imputa sefului DNA ca a supravegheat o ancheta (cazul OUG 13/2017), desi supravegherea activitatii procurorilor este un drept conferit de normele din codul de procedura penala procurorului ierarhic superior, fiind insasi esenta principiului controlului ierarhic ce caracterizeaza procurorii;

– Cu privire la ingrijorarile partenerilor externi si imaginea iremediabil distrusa a Romaniei, ministrul este intr-o grava eroare, situatia fiind exact invers. Daca Romania are astazi o imagine buna, ea se datoreaza faptului ca s-a realizat reforma justitiei in anii 2004-2005, ca lupta anticoruptie din perioada 2005-2017 a dus la condamnarea unor demnitari, magistrati, sefi din administratie, iar DNA si ANI au devenit un model in Sud-Estul Europei, ca magistratii insisi au protestat impotriva incercarilor de incalcare a independentei lor in decembrie 2017 si ca sute de mii de oamenii apara in strada justitia de peste un an de zile, in mod regulat. Daca Romania are o imagine proasta, pe langa sute de ministri, parlamentari, sefi de institutii si magistrati condamnati pentru coruptie, pe langa romani care comit infractiuni in strainatate, pe langa schimbarea a trei Guverne intr-un an, aceasta imagine este generata si de faptul ca Guvernul a incercat sa modifice abuzul in serviciu impunand un prag de 200.000 lei, iar acum parlamentarii dorind ca acesta sa fie de 200.000 euro; Guvernul a propus eliberarea din penitenciare a mii de oameni prin gratiere, inclusiv pentru infractiuni cu violente si de serviciu si coruptie; Parlamentul a modificat radical infractiunea de conflict de interese; Parlamentul a aprobat o „amnistie” in domeniul conflictelor de interese constatate de ANI in ultimii cinci ani; ministrul justitiei insusi a facut propuneri in vara lui 2017 pentru stirbirea independentei Inspectiei Judiciare si a procurorilor; iar in toamna au aparut propuneri facute de unii parlamentari de scadere a pedepselor pentru infractiuni de coruptie, de eliminare a posibilitatii de arestare a celor suspectati de coruptie care au o conduita ce impiedica desfasurarea normala a procesului penal si de eliminare a unor mijloace de proba extrem de importante in lupta anticoruptie. Aceste modificari au fost descurajate de CSM, de 4000 de magistrati, de 100 de ONG-uri si de sute de mii de oameni din tara si din strainatate iesiti in strada de disperare ca unii vor sa se situeze deasupra legilor;

– Ministrul confunda institutia cu persoana, exact invers de cum citeaza el insusi din Avizul Comisiei de la Venetia: imputa sefului DNA ceea ce alti angajati ai sistemului au facut – transcrieri unor discutii inregistrate care ar fi neconforme cu realitatea, comportamente inacceptabile ale unor procurori, retragerea unui comunicat de presa de pe site-ul DNA. Raportul nu stabileste cine sunt cei vinovati de acestea, ci le imputa direct sefului DNA fara a stabilit limitele responsabilitatii acestuia. Or, acest lucru poate fi stabilit doar in urma unei anchete administrative si disciplinare, dar in orice caz interne, a sistemului judiciar, nicidecum ministeriale;

– Ministrul e nemultumit ca cel care conduce DNA nu s-a prezentat la o comisie speciala a Parlamentui sa spuna unde era in calitate de Procuror General al Romaniei in anul 2009 intr-o anumita noapte. Noi sustinem respectarea tuturor deciziilor CCR, dar din perspectiva noastra nu vedem cum ar fi afectate calitatile manageriale ale conducatorului institutiei DNA din anul 2018 de neprezentarea la acea comisie.

– Ministrul mai este nemultumit ca seful DNA a prezentat public efectele unei decizii CCR cu privire la abuzul in serviciu care a dus la inchiderea a 245 de dosare si pierderea de catre statul roman a 188 milioane de euro. Noi consideram ca explicarea catre publicul larg a efectelor unor acte normative sau decizii ale CCR este indicata sa vina din partea unor profesionisti ai dreptului. Iar cand paguba creata bugetului de stat nu mai poate fi recuperata in sute de dosare, publicul are tot dreptul sa stie motivele;

– Raportul critica modul de comunicare a sefului DNA. Consideram ca aceste critici ar fi trebui formulate pe baza opiniei unor experti, nicidecum pe baza perceptiilor subiective ale ale ministrului acre nu exceleaza deloc la acest capitol. Oricum, interviurile date presei straine de procurorul-sef al DNA nu sunt singurele date de un magistrat roman. Mai mult, prezentarea planurilor politicienilor si oamenilor de afaceri de a se pune la adapost de raspunderea penala prin modificari legislative si amnistie fac ca politicile statului roman sa fie deturnate in favoarea grupurilor de interese. Or, intr-un stat de drept autentic, noi credem ca locul condamnatilor nu este in posturi de demnitate publica, iar ministrul justitiei trebuie sa impartaseasca aceasta opinie care este extrem de comuna in tarile membre UE!

– Ministrul nu este de acord ca seful DNA s-a pus pe lista celor care intervieveaza procurorii care aplica pentru DNA. Aceasta atributie este fireasca intr-o institutie si este necenzurabila;

– Ministrul e nemultumit ca seful DNA se implica in schimbarile de politica penala. Opinia unitatii de elita anticoruptie cu privire la modificarile legislative este utila. Exista chiar atributii legale de propunere sau avizare de catre magistrati a unor propuneri legislative. Mai mult, in baza principiului colaborarii loiale dintre autoritatile statului, e normal sa fie ascultate opiniile celor care combat coruptia atunci cand se modifica cadrul de functionare si operare in acest domeniu. Ca este asa o spune Consiliul Europei in doua opinii ale CCJE: „Magistratii trebuie sa fie consultati si sa joace un rol activ in elaborarea oricarei legislatii ce priveste statutul lor si functionarea sistemului judiciar” (A se vedea Avizul CCJE nr. 3(2002), paragraful 34) si „Competenta magistratilor este valoroasa si atunci cand este vorba despre chestiuni din afara politicii judiciare” (A se vedea Avizul CCJE nr. 18(2015), paragraful 31)

– Ministrul e nemultumit ca seful DNA a creat imaginea cum ca Romania ar fi un stat profund corupt. Din pacate nu este doar o imagine, ci este o realitate: Romania este un stat captiv, cu o coruptie endemica, extinsa la toate institutiile si autoritatile statului. Doar daca amintim de Indexul de perceptie a coruptiei lansat saptamana trecuta, vedem ca Romania ocupa in UE locul 25 la coruptie, iar in clasamentul mondial suntem sub jumatatea listei;

– Raportul este pe alocuri ilogic: dupa ce afirma ca rostul procurorilor nu este sa obtina condamnari cu orice pret, imediat vine si critica faptul ca a crescut numarul de achitari ca si cum acest lucru ar fi in mod automat ceva culpabil (noi banuim ca este vorba de achitarile pentru abuzul in serviciu generate de decizia CCR mentionata mai sus). De asemenea, dupa ce critica seful DNA ca se implica in unele dosare (cazul OUG 13), vine si critica neimplicarea in alte dosare care au ajuns la prescriptie (cazul Microsoft);

– Raportul omite in mod inexplicabil explicatii ministeriale in legatura cu intensele dezbateri publice privind cazul Microsoft si cazul DNA Ploiesti. Ministrul are astfel o dubla masura: pe situatii mai vechi si nesolutionate inca isi prezinta opinia si gaseste responsabilul, dar nu are nicio opinie referitoare la cele mai mari asteptari din ultimele luni ale publicului. Eliminarea printr-un singur rand a celui mai important caz din istoria DNA vizand mai multi ministri, soldat cu un prejudiciu urias, denota o ignorare a unei situatii halucinante, bugetul de stat fiind „pradat” intr-un mod inacceptabil. Credem ca este de datoria ministrului justitiei ca, in zilele urmatoare, sa instiinteze toate autoritatile astfel pagubite care sunt mijloacele administrative sau civile pentru recuperarea prejudiciilor de la cei vinovati de producerea lor, dar neurmariti penal.

In concluzie, raportul ministrului justitiei ignora practicile in domeniu. Publicarea lui mai inainte de sesizarea CSM a pus o presiune uriasa pe institutie si constituie o lovitura de imagine a celei mai reprezentante figuri in lupta anticoruptie din ultimii cinci ani. Ministrul foloseste informatii nepublice sau zvonuri din presa pentru a-si fonda o decizie luata mai inainte de finalizarea evaluarii. Celelalte motive nu justifica propuenrea de revocare. Raportul este profund subiectiv si cu un singur obiectiv: nu de analiza a activitatii unei institutii sau sefului acestuia, ci de revocare a sefului DNA.

Raportul a fost postat pe site-ul asociatiei VeDemJust.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Mai mult despre: , , ,


Comentarii: