Rata sinuciderilor la tineri, de doua ori mai mare in Romania fata de media UE

Adaugă ca sursă preferată pe Google

De asemenea, suicidul reprezinta a doua cauza de deces in randul tinerilor cu varsta intre 15 si 24 de ani, conform unui raport recent. Specialistii trag un semnal de alarma, subliniind ca problema sanatatii mentale in randul adolescentilor este una critica si necesita masuri urgente.

„Pentru fiecare sinucidere finalizata, sunt raportate aproximativ 100 de tentative”, afirma psihoterapeutul Mariana Demeter, fondatorul Clinicii Alegria. Aceasta statistica evidentiaza amploarea crizei si subliniaza nevoia de interventie timpurie si suport emotional pentru adolescenti.

Specialistii identifica mai multi factori care contribuie la aceasta situatie: presiunile sociale, academice si familiale, alaturi de influenta negativa a mediului online.

Turcia va participa la banca internațională pentru apărare, la care contribuie și România

Strategia lui Vladimir Putin. Rusia vorbește în șoaptă despre pace, însă bombardamentele spun o altă poveste

„Adolescentii de azi sunt expusi unei presiuni uriase. Nevoia de validare constanta pe retelele sociale, standardele nerealiste promovate online si asteptarile academice ii pot face sa simta ca nu sunt suficient de buni. Acest sentiment de inadecvare poate declansa ganduri distructive si comportamente suicidare”, explica Demeter.

Un alt factor este lipsa sprijinului din partea familiei. „Multi adolescenti simt ca nu au cui sa se confeseze sau ca parintii nu ii inteleg. Adesea, parintii sunt prea ocupati sau prea stresati pentru a observa semnele subtile ale suferintei emotionale. Un simplu ‘Cum te simti?’ spus cu sinceritate poate deschide un dialog important, dar pentru asta trebuie sa existe timp si deschidere”, adauga Demeter.

Un alt aspect critic este lipsa unui sistem de suport adecvat in Romania. Accesul la servicii psihologice este limitat, iar discutiile despre sanatatea mentala sunt adesea stigmatizate.

„Adolescentii sunt adesea etichetati ca fiind rebeli sau prea sensibili, iar durerea lor este minimizata. Fara un mediu in care sa poata vorbi deschis despre fricile si nesigurantele lor, ei se retrag si se simt din ce in ce mai neintelesi”, explica psihoterapeutul.

Specialistii sugereaza mai multe masuri pentru a combate aceasta criza:
Programe educationale in scoli: Acestea ar putea ajuta tinerii sa inteleaga ca este normal sa ceara ajutor si sa identifice resursele disponibile.

Parintii ar trebui sa ofere un spatiu sigur pentru discutii deschise si sa fie atenti la semnele de suferinta emotionala.

Profesorii pot contribui prin recunoasterea semnelor de stres si oferirea de sprijin emotional.
Ar trebui dezvoltate programe care sa faciliteze accesul tinerilor la terapie si consiliere.

„Deschiderea la conversatii despre sanatatea mentala este esentiala. Este nevoie de o comunitate intreaga care sa fie atenta si prezenta, nu doar pentru a interveni in momentele de criza, ci si pentru a preveni ca acestea sa apara”, concluzioneaza Demeter.