Război hibrid. Aceeași postare anti-Bolojan, distribuită pe zeci de pagini Facebook aparent fără legătură între ele. Tiparul unei „caracatițe” online de amplificare și dezinformare

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Postarea folosește o fotografie cu Ilie Bolojan și începe identic pe toate paginile: „Răsturnare de situație. A fost demis pentru incompetență și ap…”. Nu doar textul este același, ci și imaginea, formatul și momentul aproximativ al distribuirii.

Alimentele din pachețel care pot deveni o problemă după câteva ore în ghiozdan

Spania va avea parte de prima grevă generală din ultimii 14 ani pe 11 noiembrie. Care sunt motivele

Operațiunea arată existența unui mecanism de distribuție repetitivă pe pagini cu identități și publicuri foarte diferite, tocmai una dintre metodele utilizate pentru a crea impresia că aceeași informație apare spontan din numeroase surse independente.

De la „Ortodox” și „Remedii Naturiste” la „Umor Bun” și „Citate Faimoase”

Diversitatea paginilor este una dintre caracteristicile care atrag atenția.

Printre paginile care apar în capturile de ecran se numără „News România”, „Constanța Faptelor”, „Remedii Naturiste”, „România mea frumoasă”, „Zâmbește”, „MadLipz Romania”, „Ortodox”, „Citate Faimoase”, „Iubirea rezolvă…”, „România”, „MOOD”, „Treziri”, „Umor Bun”, „România noastră”, „O melodie pentru tine” și „Fabrica de Uimiri”.

Temele paginilor merg de la religie, divertisment și citate motivaționale până la remedii naturiste, muzică sau conținut patriotic. Cu toate acestea, paginile au ajuns să publice același mesaj politic, cu aceeași imagine.

O tehnică folosită pentru a transforma un mesaj într-o „realitate” online

Publicarea aceleiași informații printr-un număr mare de pagini aparent independente poate amplifica artificial vizibilitatea unei narațiuni.

Un utilizator care urmărește o pagină de divertisment poate întâlni mesajul, apoi îl poate vedea pe o pagină cu conținut religios, pe una cu citate și pe una prezentată drept pagină de știri. Repetarea poate crea impresia că informația este confirmată din mai multe direcții, deși sursa inițială poate fi una singură.

Tocmai această fragmentare a distribuției este utilizată în operațiunile moderne de influență: mesajul nu mai este transmis exclusiv de un site politic sau de o pagină explicit partizană, ci este introdus în comunități construite inițial în jurul unor teme fără legătură cu politica.

MAI a identificat anterior peste 150 de pagini și conturi neautentice

Fenomenul nu este nou în România. Ministerul Afacerilor Interne a anunțat, în mai 2025, că autoritățile au acționat împotriva unei rețele de tip „Doppelganger” folosite pentru dezinformarea și manipularea cetățenilor români.

MAI preciza atunci că fuseseră raportate peste 150 de pagini și conturi neautentice care distribuiau coordonat inclusiv conținut realizat cu inteligență artificială. Unele dintre acestea trimiteau utilizatorii către pagini care imitau site-urile Guvernului, Ministerului Sănătății sau ale unor instituții media precum Digi24, TVR, HotNews și Libertatea.

Două săptămâni mai târziu, ministerul avertiza că rețeaua se adaptase și că mesajele erau sincronizate cu evenimente politice interne și externe, fiind construite pentru a produce „reacții emoționale rapide” și prezentate sub forma unor dezvăluiri spectaculoase. MAI menționa inclusiv folosirea microtargetării politice în promovarea mesajelor.

Războiul hibrid al Rusiei include și manipularea informației

Campaniile online de acest tip trebuie plasate și în contextul mai larg al războiului hibrid desfășurat de Rusia împotriva statelor europene.

Uniunea Europeană afirmă că acțiunile hibride rusești nu se limitează la atacuri cibernetice, ci includ sabotaj, perturbarea infrastructurii, operațiuni clandestine și manipularea informațiilor. Într-o declarație din 2025, UE a menționat explicit România printre statele vizate și a arătat că Bucureștiul a atribuit Rusiei un atac hibrid sofisticat care a afectat procesul electoral românesc.

În 2026, Consiliul UE a continuat să impună sancțiuni unor persoane și organizații implicate în operațiuni rusești de manipulare a informației și ingerință externă, descriind propaganda și dezinformarea drept componente ale activităților hibride ale Moscovei.

Rețeaua „Pravda” pompează în masă conținut pro-Kremlin

Unul dintre cele mai bine documentate exemple este rețeaua „Pravda”, cunoscută anterior drept „Portal Kombat”.

Investigațiile DFRLab și CheckFirst au descris-o drept un ecosistem format din sute de site-uri care preiau și reciclează conținut provenit din surse rusești, canale Telegram și media apropiate Kremlinului, în numeroase limbi și pentru publicuri din zeci de țări.

În România, o analiză publicată în vara lui 2026 asupra dezinformării anti-NATO a identificat, numai în perioadele studiate, 885 de articole publicate de Pravda România și alte 143 de materiale apărute în presa românească având narațiuni similare sau identice. Cercetătorii au analizat și peste 4.100 de postări Facebook din perioada summitului NATO.

Mecanismul urmărește repetarea, nu neapărat convingerea imediată

Rețelele de influență nu trebuie să convingă fiecare utilizator că o informație este adevărată pentru a-și atinge obiectivele. Repetarea masivă poate crea confuzie, poate amplifica neîncrederea în instituții și poate face ca un narativ marginal să pară mult mai răspândit decât este în realitate, arată studiile de specialitate.