Rusia se confruntă cu o criză invizibilă, dar profundă: consumul de antidepresive a crescut alarmant în ultimii ani, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei. În contextul unui război prelungit, al dificultăților economice și al presiunii politice, milioane de oameni caută alinare în medicamente care nu pot rezolva problemele de fond, potrivit El Pais.
Rapoartele consultanței rusești DSM arată o realitate îngrijorătoare: vânzările de antidepresive au atins niveluri record, cu o creștere de 36% doar în 2025 față de anul precedent. Se estimează că au fost vândute peste 22 de milioane de pachete anual pentru o populație de aproximativ 143 de milioane de oameni. Această tendință depășește chiar și perioada pandemiei, când consumul de medicamente psihotrope a crescut, dar nu la fel de dramatic.
În 2021, înainte de intensificarea conflictului, farmaciile rusești vindeau 9,2 milioane de pachete. În timpul crizei sanitare, cifra a fost de 7,9 milioane, mai mică decât în anul anterior. Creșterea actuală sugerează că războiul are un impact psihologic mai mare decât o criză globală precum COVID-19.
Datele publicate de consultanța RNC Pharma și preluate de ziarul RBK confirmă tendința, chiar dacă estimările diferă ușor: vânzările ar fi ajuns la 23,5 milioane de pachete. Industria farmaceutică a crescut la peste 273 de milioane de dolari, ceea ce indică o dependență tot mai mare de medicamente pentru gestionarea stresului și a depresiei.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat viața cotidiană a populației. Mobilizarea, pierderile de vieți și incertitudinea economică au creat un climat de anxietate generalizată. Publicațiile independente Mediazona și BBC documentează numele soldaților căzuți în conflict, iar cifrele lor arată peste 160.000 de morți până la sfârșitul anului 2025. Estimările neoficiale sugerează că pierderile reale ar putea depăși 352.000, incluzând răniții și persoanele afectate de traumatisme psihologice.
Pentru mulți ruși, războiul este mai prezent decât pandemia. COVID-19 a fost un inamic invizibil, dar conflictul aduce consecințe directe: familii destrămate, mobilizări forțate și o economie sub presiune. Salariile au crescut în unele sectoare, însă inflația și costurile vieții au erodat puterea de cumpărare. În acest context, antidepresivele devin o soluție rapidă, deși nu întotdeauna cea mai potrivită.
Specialiștii avertizează că utilizarea excesivă a antidepresivelor nu este o rezolvare. Irene de la Vega Rodríguez, psiholog clinician la Spitalul Clinic San Carlos din Madrid, subliniază că medicamentele sunt utile în anumite cazuri, dar nu ar trebui să fie prima opțiune. Depresia ușoară sau moderată poate răspunde bine la psihoterapie, iar problemele sociale nu pot fi tratate doar cu pastile.
Medicalizarea vieții cotidiene este o tendință globală. Oamenii caută soluții rapide la stres, anxietate sau dificultăți personale, dar aceste probleme au adesea cauze profunde: condiții economice, relații sociale fragile sau traume. Antidepresivele pot ajuta, însă nu pot înlocui schimbările structurale sau sprijinul psihologic.
Industria farmaceutică profită de această cerere, dar societatea plătește un preț. Dependența de medicamente nu este un semn de slăbiciune individuală, ci un indicator al unei crize colective. Rusia se confruntă cu o combinație de factori: război, sancțiuni economice și schimbări sociale. Fiecare dintre acestea contribuie la stresul populației.
Companii precum Viatris, producătorul medicamentului Zoloft, beneficiază de vânzările crescute. Dar întrebarea rămâne: cât timp pot medicamentele să compenseze lipsa unor soluții mai profunde? Depresia și anxietatea nu dispar doar cu pastile. Ele necesită sprijin, politici publice eficiente și o societate care să ofere speranță.