Răzbunarea PSD, cum vrea să-l pedepsească pe consilierul BNR care a acuzat ”dezastrul” făcut de PSD: ”Să fie demis rapid”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Dinozaurii n-au dispărut. S-au reinventat la BNR. Cu o obrăznicie fără margini, un îmbuibat de la BNR care cumulează pensia uriașă cu salariul uriaș, fost marxist trecut la neomarxiști, vorbește ca ultimul propagandist cu deprinderi vechi”, a scris Daniel Zamfir pe Facebook.

Senatorul PSD îi cere lui Isărescu să-l dea afară

Zamfir consideră că formulările folosite de Rădulescu sunt incompatibile cu poziția sa de consilier al guvernatorului Băncii Naționale.

„Să spui că «vom ajunge să mâncăm scoarță de copac» în calitate de consilier al Guvernatorului BNR îl obliga pe Mugur Isărescu să-l demită rapid pe inconștientul consilier, octogenarul Eugen Rădulescu”, a afirmat liderul senatorilor PSD.

Vizita rară a lui Xi Jinping care a atras atenția înaintea summitului cu Trump

Rușii se tem de o nouă mobilizare după alegeri. Putin acuză ”un atac informațional al adversarului”, dar precedentul din 2022 alimentează panica

Afirmația lui Zamfir privind vârsta economistului este însă falsă. Eugen Rădulescu s-a născut în 1958, astfel că are 68 de ani în 2026, nu peste 80 de ani. Biografiile sale profesionale indică faptul că este absolvent al ASE, doctor în economie și a lucrat în BNR, cu unele întreruperi, începând din 1990.

Nici acuzațiile lui Zamfir privind faptul că Rădulescu ar fi „fost marxist trecut la neomarxiști” nu sunt însoțite de dovezi în mesajul senatorului.

Rădulescu: „PSD a îngropat finanțele publice”

Ieșirea lui Zamfir vine după o postare extrem de critică a lui Eugen Rădulescu la adresa PSD și a sindicatelor.

„Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor «nerecomandate investițiilor»”, a afirmat Rădulescu.

Economistul a avertizat că, într-un asemenea scenariu, România s-ar confrunta cu deprecierea monedei, ieșiri de capital și majorarea poverii datoriei publice în valută.

„Capitalurile vor ieși din România, spre încântarea decerebraților care vor să rămânem cu industria calului și să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea – vom mânca iarbă și scoarță de copac”, a scris consilierul guvernatorului BNR. ([Antena 3][4])

„Vor urma scăderi dramatice de venituri, șomaj, inflație cu două cifre”

Rădulescu a criticat și sindicatele care se opun unor limitări ale veniturilor din sectorul public, în condițiile deficitului bugetar și ale creșterii datoriei.

„Domnilor, treziți-vă! Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre – iar asta pentru mulți ani de aici înainte!”, a afirmat economistul.

El a revenit luni cu un nou mesaj, afirmând că România mai are doar câteva zile pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din PNRR și că reducerea deficitului trebuie să rămână prioritară.

„Poate că acum, în ceasul al 12-lea, politicienii noștri vor reveni la rațiune. Un guvern cu puteri depline și cu un program asumat de reforme majore ar fi un bun început”, a afirmat Rădulescu.

Precizările lui Eugen Radulescu

”Duminică seara am scris o postare care a doborât toate recordurile de audiență ale paginii mele. Când aștern aceste rânduri, textul a depășit deja 276.000 de cititori. Acest lucru îmi demonstrează că publicul din social media nu este preocupat doar de războiul dintre merdenele și croissant, ci și de problemele grave cu care ne confruntăm. Iar acestea nu sunt doar grave, ci și teribil de urgente; inacțiunea nu poate aduce decât un dezastru major. De aceea, simt nevoia să continui analiza începută aseară.

În primul rând, vreau să precizez că nu a fost un comentariu politic, ci unul strict economic: trăim de aproape 10 ani mult peste mijloacele noastre. Consumăm pe o datorie care crește exponențial și care stă să explodeze. Comentariul meu a fost un strigăt de alarmă: suntem foarte aproape de o criză majoră, nu doar de o scădere a consumului cu câteva procente pe fondul stagnării producției.

Nu, nu asistăm la prăbușirea pe care par să și-o dorească unii și alții. Economia noastră pare să se stabilizeze, deși condițiile externe sunt dintre cele mai teribile: o secetă fără precedent în Europa (care a determinat inclusiv oprirea centralei de la Cernavodă), războiul din Orientul Mijlociu (care menține prețul petrolului cu 50% peste nivelul din ianuarie) și incertitudini politice majore în țările dezvoltate, începând cu SUA.

Acestea fiind zise, viitorul economiei românești rămâne extrem de incert. Mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate salva din PNRR. Dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro — bani europeni gratuiți, pe care s-a construit bugetul din acest an. În absența lor, situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede.

Între timp, clasa politică rămâne blocată într-o luptă corp la corp, iar mașina în care ne aflăm cu toții se îndreaptă cu toată viteza spre zid. (O paranteză: când am vorbit ieri despre riscul de a „mânca iarbă și coajă de copac”, am folosit, evident, o metaforă — un răspuns la celebra „industrie a calului”).

La rândul lor, sindicatele, care reprezintă exclusiv personalul bugetar, au un comportament total lipsit de rațiune. Liderii sindicali refuză să admită un adevăr crunt: nu mai sunt bani. Deloc! Legea salarizării poate nu este ireproșabilă, dar care sunt alternativele? Batem cu pumnul în masă și rezolvăm problema? Dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale, viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește. Repet, acesta nu este un comentariu politic. Este unul strict economic.

Singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar. Scăderea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an reprezintă o performanță semnificativă. Acesta a fost, de altfel, argumentul forte al autorităților care a permis menținerea ratingului recomandat pentru investiții.

Totuși, această scădere are două fețe:

1. Cum s-a obținut: A fost realizată în proporție covârșitoare prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor publice sau prin îmbunătățirea colectării. Această abordare a generat frustrări și a oferit muniție pentru atacuri la adresa guvernului, inclusiv din partea celor care s-au opus cu îndârjire măsurilor care ar fi stopat extragerea de rente din bani publici.

2. Ce urmează: Greul abia acum începe. Până în decembrie se va fi obținut doar jumătate din reducerea necesară a deficitului, și asta doar în ipoteza în care vom încheia cu bine programul PNRR.

Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public. Am auzit că un lider sindical a propus creșterea taxelor pentru a satisface pretențiile salariale din sistemul bugetar. O asemenea propunere depășește limita nerușinării; ar fi o adevărată tragedie dacă Parlamentul ar accepta-o.

Soluții există. Ieri am preluat postarea lui Gabriel Biriș, care detaliază o parte dintre ele. Însă aplicarea lor presupune nu doar angajament politic, ci și clarviziune economică — exact ceea ce a lipsit atunci când s-au introdus impozitul pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp.

Poate că acum, în ceasul al 12-lea, politicienii noștri vor reveni la rațiune. Un guvern cu puteri depline și cu un program asumat de reforme majore ar fi un bun început. Extracția de rente din bani publici poate și trebuie să fie sever restricționată. Doar așa avem o șansă reală să evităm prăbușirea”.

Cine este Eugen Rădulescu

Eugen Rădulescu este consilier al guvernatorului Mugur Isărescu și a condus până în 2023 Direcția de Stabilitate Financiară a BNR.

A fost, de asemenea, consilier al directorului executiv al FMI, președinte al Băncii Agricole și, între 2005 și 2007, președinte al CEC. A lucrat și ca expert sau consultant FMI în mai multe state. ([Contributors][2])

În ultimii ani, Rădulescu s-a remarcat prin poziții publice foarte critice față de deficitul bugetar, pensiile speciale și creșterea cheltuielilor publice. În martie, el avertiza că deficitul bugetar reprezintă „cea mai severă constrângere” a economiei României și arăta că datoria publică a crescut de la sub 12% din PIB înaintea aderării la UE la aproximativ 60% din PIB.