Ministerul Afacerilor Externe a transmis, luni, că România nu este parte a conflictului din Orientul Mijlociu și că acordurile cu Statele Unite privind utilizarea bazelor militare au caracter legal și defensiv, după declarațiile autorităților iraniene potrivit cărora Teheranul ar putea reacționa politic și juridic la decizia Bucureștiului de a permite folosirea unor baze militare de către SUA.
Ministerul român de Externe a transmis că a luat notă de declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene și a subliniat că utilizarea bazelor militare de către Statele Unite se bazează pe acorduri bilaterale existente.
„Am luat notă de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE Iran, context în care facem următoarele precizări: acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu”, a transmis MAE.
Potrivit ministerului, România găzduiește de peste un deceniu capacități de apărare antirachetă cu caracter strict defensiv.
„România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe.
Diplomația română a subliniat că țara noastră nu este implicată în conflict și că prioritatea rămâne soluționarea diplomatică a crizei.
„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis MAE.
În același timp, autoritățile române au condamnat atacurile Iranului asupra statelor din regiunea Golfului.
„Condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.
Autoritățile de la Teheran au avertizat luni că vor reacționa pe plan politic și juridic dacă România va permite utilizarea bazelor sale militare pentru operațiuni americane împotriva Iranului, potrivit publicației Iran International.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că o astfel de situație ar fi considerată o participare la o acțiune militară împotriva Iranului.
„Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a afirmat oficialul iranian într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar încălca normele dreptului internațional.
„O astfel de mișcare ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internațional și ar atrage după sine responsabilitatea internațională a României”, a declarat Esmaeil Baghaei.
Parlamentul României a luat act miercuri de scrisoarea transmisă de președintele României, Nicușor Dan, privind dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, decizie aprobată anterior în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Șeful statului a precizat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă fiind corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la baza militară de la Deveselu.
„Subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac”, a declarat Nicușor Dan.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a afirmat că Statele Unite nu au solicitat României o bază militară și că prezența americană contribuie la consolidarea securității.
„După părerea mea, este o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o țintă după debutul acestui conflict sau că a devenit încă mai mult o țintă în urma deciziei Parlamentului României”, a declarat Marius Lazurca.