Guvernul a anunţat că va declara recurs împotriva celor cinci decizii.
Executivul a atras atenţia asupra termenelor scurte în care au fost judecate cererile. PSD a depus plângerile prealabile luni, 27 iulie, iar miercuri, 29 iulie, a atacat în instanţă 11 dintre cele 12 hotărâri de Guvern contestate, solicitând suspendarea aplicării lor.
În aceeaşi zi, începând cu ora 14:54, Secretariatul General al Guvernului, instituţia care reprezintă Executivul în instanţă, a început să primească citaţiile pentru cele cinci procese. Termenul de judecată a fost stabilit pentru luni, 3 august, la ora 11:00.
Una dintre decizii vizează Hotărârea Guvernului nr. 570/2026, adoptată la 23 iulie, privind modificarea unor acte normative din domeniul ocupării forţei de muncă.
Actul normativ stabilea acordarea unei prime de stabilitate tinerilor NEETs cu vârste între 16 şi 29 de ani, care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la programe de formare profesională.
La prima angajare pe perioadă nedeterminată, aceştia puteau beneficia de un sprijin financiar neimpozabil timp de doi ani, cu condiţia păstrării locului de muncă. Prima urma să fie de 1.000 de lei lunar în primul an şi de 1.250 de lei lunar în cel de-al doilea an.
Guvernul susţine că, în urma suspendării hotărârii, tinerii şi persoanele vulnerabile nu vor mai putea beneficia de aceste facilităţi la angajare.
Curtea a suspendat şi Hotărârea Guvernului nr. 511 din 2 iulie 2026, referitoare la organizarea şi funcţionarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Prin acest act, ministerul urma să îndeplinească funcţiile de operator de program şi punct naţional de contact pentru două mecanisme financiare prin care România ar urma să primească aproximativ 600 de milioane de euro până în 2028.
Este vorba despre Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2021-2028, prin care România urma să beneficieze de 304,64 milioane de euro din partea Islandei, Liechtensteinului şi Norvegiei, şi despre Mecanismul Financiar Norvegian 2021-2028, în valoare de 291,61 milioane de euro.
O altă hotărâre suspendată este HG nr. 530 din 9 iulie 2026, care aproba normele pentru aplicarea măsurii de suspendare a dreptului de a conduce în cazul amenzilor contravenţionale neachitate.
Normele stabileau responsabilităţile autorităţilor fiscale locale, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Afacerilor Interne, precum şi schimbul automat de informaţii dintre sistemele informatice ale instituţiilor.
Autorităţile fiscale locale urmau să înregistreze amenzile definitive şi să trimită contribuabilului, în cel mult 30 de zile, o somaţie de plată. Persoana amendată avea la dispoziţie 90 de zile pentru achitarea datoriei.
În cazul neplăţii, durata suspendării permisului urma să fie calculată în funcţie de suma restantă, respectiv o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei neachitaţi.
Instanţa a suspendat şi HG nr. 512 din 2 iulie 2026, prin care Guvernul aprobase un plafon de 3,15 milioane de lei pentru colectarea, transportul, depozitarea şi neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali.
Executivul susţine că măsura asigura continuarea schemei de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană şi oferea predictibilitate finanţării pentru anul 2026.
Potrivit Guvernului, sprijinul era necesar pentru prevenirea răspândirii bolilor la animale, inclusiv a pestei porcine africane, reducerea costurilor de combatere a acestora, respectarea normelor de biosecuritate şi protejarea mediului.
A cincea hotărâre suspendată, HG nr. 501 din 26 iunie 2026, modifica actul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
Prin aceasta, numărul maxim de posturi din aparatul propriu al CNCAN urma să fie redus de la 182 la 180, fără includerea demnitarului şi a cabinetului acestuia.
Guvernul a precizat că măsura urmărea reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în anul 2026.
PNL a anunţat că respectă deciziile Curţii de Apel Bucureşti şi susţine demersurile legale prin care Guvernul va încerca să apere hotărârile suspendate, dar a atribuit PSD responsabilitatea politică pentru efectele acţiunilor în instanţă.
„Practic, PSD încearcă să obţină în instanţă ceea ce nu a reuşit să obţină în plan politic. În loc să vină cu soluţii pentru România, conducerea acestui partid preferă să transforme instanţele într-un nou câmp de confruntare politică”, a transmis PNL.
Liberalii susţin că hotărârile atacate nu sunt simple acte administrative, ci pun în aplicare măsuri privind angajamentele europene ale României, integrarea persoanelor adulte cu dizabilităţi, accesul tinerilor fără loc de muncă pe piaţa muncii şi alte politici publice.
„Suspendarea acestor hotărâri riscă să întârzie îndeplinirea unor jaloane asumate de România prin PNRR şi să pună în pericol accesarea unor fonduri europene importante. În acelaşi timp, consecinţele sunt suportate direct de cetăţeni şi de categoriile vulnerabile”, a mai transmis PNL.
Curtea de Apel Bucureşti suspendase, la 31 iulie, alte şase hotărâri ale Guvernului Bolojan, tot la solicitarea PSD.
Actele normative vizau mai multe domenii, între care protecţia persoanelor adulte cu dizabilităţi. Potrivit PNL, suspendarea hotărârii privind beneficiul pentru locuire şi beneficiul de tranziţie afectează peste 5.400 de persoane adulte cu dizabilităţi.
Prin deciziile pronunţate vineri şi luni au fost suspendate toate cele 11 hotărâri atacate în instanţă de PSD dintre cele 12 acte administrative contestate iniţial prin plângeri prealabile.