Senatul României a adoptat pe 16 februarie un set de măsuri drastice menite să limiteze expunerea tinerilor la jocurile de noroc, iar proiectul a trecut cu o majoritate covârșitoare, înregistrând 97 de voturi pentru și doar 8 împotrivă. Decizia marchează începutul unei bătălii legislative intense care se va muta acum în Camera Deputaților.
Superbet, liderul pieței de gambling din România, a reacționat imediat după votul din Senat, punând accent pe contribuția financiară uriașă la bugetul de stat. Compania a anunțat că în anul 2025 a plătit taxe în valoare de 420 de milioane de euro, fiind totodată principalul sponsor privat al sportului românesc, conform Hot News.
Reprezentanții operatorului susțin că protecția minorilor este un principiu fundamental, aplicând deja procese stricte de verificare a identității. Compania avertizează că noile restricții vor avantaja direct operatorii ilegali care nu respectă nicio regulă de protecție.
Investigațiile recente arată că există peste 1.700 de site-uri la negru care țintesc consumatorii români, oferind pariuri fără licență și fără a verifica vârsta utilizatorilor. Una dintre cele mai importante măsuri este creșterea vârstei minime de participare la jocurile de noroc, de la 18 la 21 de ani.
În mediul online, afișarea oricărei reclame la pariuri va fi interzisă total în intervalul orar 06:00 – 24:00, o măsură considerată extremă de industrie. Legea interzice folosirea personalităților publice în materialele publicitare pentru jocurile de noroc, indiferent de suportul media utilizat.
Asociațiile profesionale din domeniu, precum FEDBET și AOJND, consideră că majorarea vârstei la 21 de ani încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor, deoarece un tânăr de 18 ani are deja drept de vot și responsabilități depline, deci ar trebui să fie considerat matur și pentru activități de divertisment legal.
O problemă majoră este semnalată și în cazul reclamelor online, unde filtrarea pe intervale orare este catalogată drept imposibilă din punct de vedere tehnic. În acest moment, giganți precum Google și Facebook permit deja reclame către operatori nelicențiați, ignorând frecvent legislația locală.