Liberalul susţine că decizia trebuie folosită pentru modernizarea instituţiilor şi consolidarea statului de drept, iar problemele semnalate de instanţa europeană nu trebuie minimalizate.
„Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un semnal de alarmă pe care România nu îşi poate permite să îl ignore. Dincolo de implicaţiile juridice, hotărârea CJUE ridică semne de întrebare serioase privind modul în care este asigurată alinierea la dreptul european şi protejarea fondurilor europene alocate României”, a scris Ionel Bogdan, vineri, pe Facebook.
Purtătorul de cuvânt al PNL consideră că autorităţile trebuie să trateze cu responsabilitate consecinţele hotărârii CJUE şi să revizuiască modul în care dreptul european este aplicat în sistemul judiciar din România.
„PNL consideră că astfel de probleme nu trebuie minimalizate. Ele trebuie tratate cu responsabilitate şi cu o schimbare serioasă de atitudine”, a transmis Ionel Bogdan.
Potrivit acestuia, alinierea sistemului judiciar la standardele europene nu trebuie să se limiteze la conţinutul legislaţiei, ci trebuie să se reflecte şi în aplicarea concretă a normelor.
„România are nevoie de o justiţie independentă, predictibilă şi pe deplin aliniată standardelor europene, nu doar la nivelul legislaţiei, ci şi la nivelul aplicării ei. Credibilitatea sistemului judiciar este parte a credibilităţii României în Uniunea Europeană”, a afirmat reprezentantul PNL.
Ionel Bogdan a anunţat că liberalii vor susţine măsurile care pot consolida independenţa şi credibilitatea sistemului judiciar şi pot creşte încrederea cetăţenilor în actul de justiţie.
„PNL este hotărât să transforme acest semnal de alarmă din partea CJUE într-o oportunitate de modernizare instituţională şi va susţine toate măsurile care întăresc statul de drept şi încrederea cetăţenilor în actul de justiţie”, a subliniat purtătorul de cuvânt al partidului.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat, la 16 iulie, hotărârea în cauza Lin II, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la prescripţia răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii în cauzele referitoare la fraude grave care aduc atingere intereselor financiare europene.
Hotărârea continuă linia jurisprudenţială stabilită în cauza Lin I şi produce efecte asupra dosarelor penale care nu au fost soluţionate definitiv.
CJUE a arătat că instanţele române nu pot fi împiedicate să lase neaplicată interpretarea instanţei supreme atunci când aceasta generează un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave împotriva bugetului Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reacţionat în aceeaşi zi, susţinând că soluţiile sale nu au urmărit ignorarea dreptului Uniunii Europene.
Instanţa supremă a afirmat că rolul său este acela de a asigura o aplicare loială, previzibilă şi coerentă a normelor juridice şi că dreptul Uniunii trebuie interpretat împreună cu garanţiile prevăzute de Carta drepturilor fundamentale şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit ÎCCJ, soluţia adoptată în anul 2022 a urmărit aplicarea dreptului european prin raportare la standardele de protecţie a drepturilor fundamentale, care nu trebuie privite ca fiind în competiţie, ci ca elemente ale aceluiaşi sistem juridic.