Reacția PNL la decizia Tribunalului București de anulare a deciziilor congresului: ”Legitimitatea politică rezultată din votul masiv al Congresului rămâne fundamentul conducerii PNL”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

PNL precizează că respectă decizia instanţei, dar subliniază că este vorba despre o măsură provizorie, care va fi atacată cu apel.

„Partidul Naţional Liberal va utiliza toate căile legale pentru a apăra votul Congresului Extraordinar din 21 iunie, expresie a voinţei majorităţii liberalilor. PNL îşi va căuta dreptatea până la capăt”, se arată într-un comunicat al partidului.

PNL: Activitatea partidului se va desfăşura conform statutului adoptat în 2025

Liberalii au transmis că au luat act de hotărârea Tribunalului Bucureşti privind suspendarea hotărârilor adoptate de Congresul Extraordinar al PNL.

Un bărbat de 56 de ani din Dolj, găsit mort în locuința sa, după ce s-ar fi împușcat cu un asomator pentru animale

Fostul ministru ucrainean al Apărării susține că reformele sale au afectat „interese puternice”, dar au economisit peste 100 de milioane de dolari pentru Ucraina

„Respectăm decizia instanţei şi notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, precizează PNL.

Până la soluţionarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanţelor, activitatea partidului se va desfăşura conform statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025.

PNL susţine că instanţa nu le-a dat dreptate contestatarilor

Conducerea liberală afirmă că decizia Tribunalului Bucureşti nu reprezintă o soluţie pe fond şi nu echivalează cu admiterea definitivă a argumentelor contestatarilor.

„Precizăm de asemenea că instanţa nu a dat dreptate contestatarilor, ci a decis, în mod provizoriu, suspendarea unor hotărâri şi decizii ale PNL până la judecarea pe fond a speţei”, se arată în comunicat.

PNL susţine că aceste contestaţii fac parte dintr-o serie de acţiuni iniţiate de „un grup restrâns” care încearcă să blocheze procesul de reconstrucţie al partidului prin intermediul instanţelor.

Liberalii afirmă că acest grup nu a reuşit să convingă majoritatea membrilor partidului prin mijloace democratice.

„Procedura urmată de PNL pentru organizarea Congresului Extraordinar a fost una corectă şi a respectat prevederile statutare”, mai transmite partidul.

PNL invocă votul majorităţii liberalilor

PNL arată că, anul trecut, partidul a organizat un Consiliu Naţional şi un Congres, a votat şi ratificat un statut şi a ales o conducere, fără ca aceste proceduri să fie contestate în acelaşi mod.

„Nu putem să nu observăm că, anul trecut, PNL a organizat un Consiliu Naţional şi un Congres, a votat şi ratificat un statut şi a ales o conducere ca şi acum, fără probleme. Cu toate acestea, de această dată deciziile Congresului au fost contestate şi suspendate de Tribunalul Bucureşti”, precizează comunicatul.

Liberalii susţin că voinţa politică a partidului, exprimată democratic de membrii săi, nu poate fi înlocuită prin acţiunile unei minorităţi şi nici anulată prin „interpretări neunitare şi absurde” ale unor proceduri interne.

„Legitimitatea politică rezultată din votul masiv al Congresului rămâne fundamentul conducerii Partidului Naţional Liberal”, afirmă PNL.

PNL: Procesul de reconstrucţie şi modernizare va continua

Partidul Naţional Liberal anunţă că va continua demersurile legale până la pronunţarea unei soluţii definitive, astfel încât voinţa majorităţii liberalilor să fie respectată.

„PNL a acţionat şi va acţiona exclusiv în cadrul legal”, se mai arată în comunicat.

Liberalii susţin că partidul îşi va continua procesul de reconstrucţie şi modernizare, cu respect pentru lege, pentru instituţii şi pentru votul democratic exprimat de membrii săi.

Tribunalul Bucureşti a admis miercuri solicitările celor 18 liberali care contestă conducerea lui Ilie Bolojan şi a suspendat executarea şi efectele hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, precum şi ale deciziilor Biroului Permanent Naţional luate după congres.

Decizia, pronunţată miercuri, 8 iulie 2026, vizează inclusiv hotărârile prin care a fost ratificată modificarea Statutului PNL şi prin care au fost alese noile organe de conducere ale partidului. În total, instanţa a suspendat provizoriu 17 hotărâri şi decizii adoptate de Congres şi de Biroul Permanent Naţional.

Printre liberalii care au contestat deciziile se află Hubert Thuma, Adrian Veştea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu şi Alina Gorghiu.

Instanţa a admis cererea împotriva PNL

Potrivit minutei instanţei, judecătoarea Mihaela Luciani a admis cererea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu Partidul Naţional Liberal, prin preşedintele Ilie Bolojan, astfel cum aceasta a fost precizată.

Instanţa a respins, ca neîntemeiate, excepţia prematurităţii şi excepţia inadmisibilităţii cererii, invocate de PNL prin întâmpinare.

În acelaşi timp, Tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a lui Ilie Bolojan, în calitate de preşedinte al PNL, şi a lui Dan Motreanu, secretar general al partidului. Prin urmare, cererea formulată împotriva celor doi a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Hotărârile Congresului PNL, suspendate provizoriu

Instanţa a suspendat provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Congresului extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026 şi ale Hotărârii Congresului extraordinar nr. 02/2026 din aceeaşi dată.

De asemenea, a fost suspendată hotărârea Congresului extraordinar prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, adoptată în urma aprobării moţiunii „Modernizare cu rădăcini”.

A fost suspendată şi hotărârea prin care Congresul extraordinar al PNL a aprobat ratificarea modificării Statutului partidului, modificare adoptată anterior prin Hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar nr. 02/2026 din 19 iunie 2026.

Tribunalul Bucureşti a suspendat provizoriu şi actele subsecvente adoptate în baza hotărârilor Congresului. Este vorba despre deciziile Biroului Permanent Naţional nr. 01/21.06.2026, nr. 02/21.06.2026, nr. 03/21.06.2026, precum şi deciziile nr. 04 – nr. 13, adoptate la 23 iunie 2026.

Hotărârea este executorie de drept. PNL are drept de apel în termen de cinci zile de la pronunţare, iar cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă.

Ilie Bolojan fusese reales preşedinte PNL la Congresul din 21 iunie

Pe 19 iunie, Consiliul Naţional al PNL a decis convocarea unui congres extraordinar al partidului pentru 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales preşedinte al PNL, alături de o nouă echipă de conducere din care nu au mai făcut parte liderii asociaţi taberei Veştea.

Ilie Bolojan a fost ales de delegaţii la congres cu 1.769 de voturi pentru, în timp ce 73 de voturi au fost anulate.

Alături de el au fost aleşi Dan Motreanu ca prim-vicepreşedinte, Robert Sighiartău ca secretar general şi opt vicepreşedinţi: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga.

Alte procese deschise de tabăra anti-Bolojan

Anterior acţiunilor deschise la Tribunalul Bucureşti, tabăra anti-Bolojan din PNL a deschis alte patru procese la Tribunalul Ilfov: două ordonanţe preşedinţiale prin care contestatarii au încercat blocarea organizării Congresului PNL, respectiv votarea Guvernului Veştea, şi două procese prin care aceştia cer daune morale.

Ordonanţa preşedinţială este instrumentul juridic care permite judecarea unei cauze în regim de urgenţă, cu adoptarea unor măsuri provizorii până la pronunţarea unei sentinţe definitive pe fondul cauzei.

Prima ordonanţă preşedinţială, care viza suspendarea deciziilor adoptate de Biroul Permanent al PNL de a nu vota Guvernul Veştea şi de excludere a celor care votează, s-a judecat în 18 iunie. La aproximativ o oră şi jumătate de la înregistrarea solicitării, Tribunalul Ilfov a judecat şi a admis cererea contestatarilor liberali. Decizia Tribunalului Ilfov nu a fost motivată până în prezent.

Cea de-a doua ordonanţă, prin care tabăra anti-Bolojan a cerut suspendarea deciziei privind convocarea Congresului PNL, a fost înregistrată pe 26 iunie la Tribunalul Ilfov şi nu a mai avut parte de o judecare rapidă.

PNL acuza anterior mutarea bătăliilor politice în justiţie

Într-un comunicat transmis după o decizie anterioară a Tribunalului Bucureşti privind suspendarea provizorie a Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar din 19 iunie, PNL susţinea că hotărârea instanţei „nu influenţează în mod direct” partidul şi realităţile interne, deoarece suspendă doar anumite hotărâri şi produce efecte numai pentru viitor.

„Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 îşi exercită pe deplin atribuţiile, iar hotărârile Congresului şi ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare şi trebuie respectate de membrii partidului. Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc”, transmitea PNL.

Liberalii afirmau atunci că decizia pronunţată nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres.

„Prin urmare, hotărârea judecătorească pronunţată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres”, preciza PNL.

Partidul susţinea că disputele interne s-au mutat în instanţe şi critica decizia Tribunalului Bucureşti de a constitui completuri specializate pentru cauzele privind partidele politice.

„Dar nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiţie. Brusc, în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice”, se arăta în comunicat.

PNL anunţase că va cere recuzarea judecătoarei

PNL mai susţinea că unul dintre dosarele privind hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie a fost repartizat unei judecătoare despre care partidul afirma că a colaborat cu Alina Gorghiu, reclamantă în dosar.

„Una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar”, transmitea PNL.

Liberalii susţineau că, în perioada în care Alina Gorghiu a fost ministru al Justiţiei, judecătoarea respectivă a fost detaşată la Ministerul Justiţiei.

„În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiţiei, aceasta a solicitat detaşarea doamnei judecător M.L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detaşată şi a lucrat în Ministerul Justiţiei pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia”, se mai arăta în comunicat.

PNL a transmis, de asemenea, că „minoritatea se supune majorităţii” şi că partidul este condus de deciziile luate de majoritatea membrilor şi de organismele statutare.

„Un partid politic este condus de deciziile majorităţii membrilor şi de deciziile luate în organele sale statutare. Minoritatea se supune majorităţii. Acesta este un principiu clar şi acceptat de orice membru al oricărui partid”, preciza PNL.

Liberalii anunţaseră că vor depune la tribunal lista noii conduceri alese la Congresul Extraordinar din 21 iunie şi modificările aduse Statutului PNL, precum şi că vor folosi toate căile de atac împotriva deciziilor considerate neîntemeiate.

„Avocaţii noştri vor exercita toate căile de atac prevăzute de lege în raport cu acele decizii ale instanţelor pe care le considerăm neîntemeiate, reiterând, în acelaşi timp, adeziunea noastră la valorile şi principiile democratice, inclusiv principiului separaţiei puterilor în stat”, transmitea Biroul de Presă al PNL.