Record negativ: Venezuela ar putea fi prima natiune care isi pierde toti ghetarii

Venezuela ar putea fi prima natiune din istoria moderna care si-a pierdut toti ghetarii dupa ce oamenii de stiinta i-au retrogradat ultimul ghetar la un camp de gheata, potrivit BBC.

International Cryosphere Climate Initiative (ICCI), o organizatie de advocacy, a scris pe X ca singurul ghetar ramas din tara sud-americana – Humboldt, sau La Corona, din Anzi – a devenit „prea mic pentru a fi clasificat ca ghetar”.

In ultimul secol, Venezuela a pierdut cel putin alti sase ghetari.

Odata cu cresterea temperaturilor medii globale din cauza schimbarilor climatice, pierderea ghetii este in crestere, contribuind la cresterea nivelului marii in intreaga lume.

„Nu a existat prea multa acoperire de gheata pe ultimul ghetar venezuelean inca din anii 2000. Acum nu s-a mai adaugat, asa ca a fost reclasificat ca un camp de gheata”, a declarat dr. Caroline Clason, glaciolog la Universitatea Durham, pentru Newsround.

In martie, cercetatorii de la Universitatea Los Andes din Columbia au declarat pentru AFP ca ghetarul s-a micsorat de la 450 de hectare la doar doua. Ecologistul Luis Daniel Llambi, de la universitate, a declarat pentru The Guardian ca acum ghetarul s-a micsorat la mai putin de atat.

Desi nu exista un standard global pentru dimensiunea minima pe care trebuie sa o aiba un corp de gheata pentru a fi calificat ca ghetar, US Geological Survey spune ca un ghid general acceptat spune ca trebuie sa aiba aproximativ 10 hectare.

Un studiu publicat in 2020 a sugerat ca ghetarul s-a micsorat la mai putin decat atat intre 2015 si 2016 – desi in 2018 a fost considerat inca de NASA ultimul ghetar al Venezuelei.

Dr. James Kirkham si dr. Miriam Jackson, glaciologi la ICCI si, respectiv, la Centrul International pentru Dezvoltarea Integrata a Muntilor, au explicat ca „glaciologii considera un ghetar ca o masa de gheata care se deformeaza sub propria greutate”.

„Glaciologii folosesc adesea un criteriu de 0,1 km patrati [10 hectare] ca definitie comuna, dar orice masa de gheata peste aceasta dimensiune trebuie sa se deformeze sub propria greutate [pentru a fi luata in calcul]”, au spus ei intr-o declaratie.

Cercetatorii au sugerat ca ar fi putut exista probleme de acces la ghetarul Humboldt in ultimii ani, ceea ce ar fi putut intarzia publicarea masuratorilor.

Mark Maslin, profesor de stiinte ale pamantului la University College London, a spus ca un camp de gheata precum Humboldt – aproximativ echivalent cu suprafata a doua terenuri de fotbal – „nu este un ghetar”.

„Ghetarii sunt gheata care umple vaile – aceasta este definitia – si, prin urmare, as spune ca Venezuela nu are niciun fel de ghetari”, a spus el pentru BBC.

In decembrie, guvernul venezuelean a anuntat un proiect pentru a acoperi gheata ramasa cu o patura termica despre care spera ca va opri sau inversa procesul de dezghetare. Dar miscarea a atras critici din partea oamenilor de stiinta locali, care au avertizat ca invelisul ar putea contamina habitatul inconjurator cu particule de plastic pe masura ce se degradeaza, potrivit ziarului spaniol El Pais.

Profesorul Maslin a spus ca pierderea ghetarilor de munte „nu este direct reversibila”, deoarece pentru a supravietui in lunile de vara au nevoie de suficienta gheata pentru a reflecta lumina soarelui si a mentine aerul din jurul sau rece. „Odata ce un ghetar a disparut, lumina soarelui incalzeste solul, il face mult mai cald si este mult mai putin probabil sa se formeze gheata in timpul verii”, a spus el.

Maximiliano Herrera, specialist in conditii meteorologice extreme, a scris pe X/Twitter ca urmatoarele tari care ar putea deveni fara ghetari sunt Indonezia, Mexic si Slovenia.

Profesorul Maslin a spus ca cele acest lucru este posibil din cauza apropierii lor relative de ecuator si de muntii relativ josi, calotele lor glaciare fiind astfel mai susceptibile la incalzirea globala.

„Zonele calde doar se extind odata cu schimbarile climatice”, a spus el, impingand mai sus punctul in care zapada si gheata se pot forma pe tot parcursul anului.

Maslin, autor al mai multor carti despre schimbarile climatice a spus ca acesti ghetari mai mici – precum cel pierdut recent in Venezuela – nu au continut suficienta gheata pentru a ridica substantial nivelul marii atunci cand se topesc. Dar, in unele regiuni, ghetarii joaca un rol crucial in alimentarea comunitatilor cu apa dulce, in special in perioadele calde si secetoase.

„Odata ce ramai fara asta, problema este ca te bazezi exclusiv pe precipitatiile la fata locului”, a spus el.

„Cele mai recente previziuni arata ca intre 20 si 80% din ghetarii la nivel global se vor pierde pana in 2100 (cu variatii regionale semnificative), in functie de calea de emisii urmata”, au spus dr. Kirkham si dr. Jackson.

Desi „o parte din aceasta pierdere este deja blocata”, spun ei, reducerea rapida a emisiilor de CO2 ar putea salva alte depozite glaciare, „care vor avea beneficii enorme pentru mijloacele de trai, precum si pentru energie, apa si securitate alimentara”.