Într-un mesaj publicat pe Facebook, Pricopie a afirmat că, în actualul context politic, România are nevoie de stabilitate, credibilitate şi capacitate de acţiune, iar prelungirea blocajului produce costuri tot mai mari.
„Instituţiile statului nu pot funcţiona la nesfârşit în aşteptarea unor decizii politice. Cu fiecare zi care trece, costul blocajului creşte, iar România pierde timp într-un moment în care are nevoie de stabilitate, credibilitate şi capacitate de acţiune”, a transmis Remus Pricopie.
El a susţinut că partidele au vorbit, în ultimele săptămâni, mai ales despre condiţii, linii roşii şi veto-uri, dar mai puţin despre ceea ce sunt dispuse să accepte pentru formarea unui guvern.
„În ultimele săptămâni am tot auzit afirmaţii dure ale partidelor despre linii roşii, veto-uri şi condiţii. Fiecare partid pare să ştie foarte bine ce nu acceptă. Mai puţin clar este ce este dispus să accepte pentru ca România să poată avea un guvern”, a afirmat Pricopie.
Remus Pricopie a susţinut că ar putea fi momentul pentru un „armistiţiu politic”, fără ca acesta să însemne o alianţă definitivă sau renunţarea partidelor la competiţia politică.
„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistiţiu politic. Nu despre o alianţă politică definitivă şi nici despre renunţarea la competiţia dintre partide. Dimpotrivă. Fiecare partid îşi poate păstra identitatea, priorităţile şi obiectivele electorale. Dar, pentru o perioadă limitată, interesul funcţionării statului trebuie să fie mai important decât confruntarea politică permanentă”, a transmis acesta.
În opinia sa, o astfel de formulă ar trebui să înceapă cu desemnarea unui prim-ministru independent, care să nu fie politician activ şi care să poată fi acceptat de principalele forţe democratice şi pro-europene din Parlament.
„În primul rând, desemnarea unui prim-ministru independent, care să nu fie un politician activ şi care să fie acceptabil pentru principalele forţe democratice şi pro-europene reprezentate în Parlament”, a precizat Remus Pricopie.
El a propus, totodată, formarea unui „guvern de armistiţiu”, cu mandat limitat până la 15 februarie 2027. La acea dată, premierul ar urma să îşi depună mandatul, iar partidele care au susţinut formula să decidă dacă şi cum continuă colaborarea.
„În al doilea rând, formarea unui guvern de armistiţiu, cu mandat limitat până la 15 februarie 2027. La acea dată, premierul îşi va depune mandatul, iar partidele care au susţinut această formulă vor decide dacă şi cum continuă colaborarea, respectiv cum asigură, mai departe, guvernarea ţării”, a arătat Pricopie.
Remus Pricopie a mai propus ca viitorul cabinet să fie parţial tehnocratizat, cu menţinerea continuităţii în domeniile în care politicile şi procedurile sunt deja în derulare.
El a indicat ministere precum Dezvoltarea, Afacerile Interne, Finanţele, Educaţia şi Fondurile Europene ca domenii în care actualele formule administrative şi politice ar putea continua.
„În al treilea rând, un cabinet parţial tehnocratizat. Nu există niciun motiv pentru a întrerupe continuitatea în domenii unde există deja politici şi proceduri aflate în derulare. Portofolii precum Dezvoltarea, Afacerile Interne, Finanţele, Educaţia, unde examenele naţionale sunt în desfăşurare, sau Fondurile Europene pot continua cu actualele formule administrative şi politice”, a afirmat Pricopie.
În schimb, el a susţinut că alte ministere ar putea fi conduse de profesionişti independenţi.
„În schimb, alte ministere pot fi ocupate de profesionişti independenţi, capabili să asigure funcţionarea eficientă a instituţiilor”, a transmis acesta.
Remus Pricopie a afirmat că programul de guvernare ar trebui să rămână, în esenţă, cel aprobat de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan şi susţinut de PSD, PNL, USR, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale.
El a adăugat că documentul poate fi actualizat în funcţie de evoluţiile economice şi sociale, dar a apreciat că nu există motive pentru abandonarea liniilor de reformă deja convenite politic.
„În al patrulea rând, programul de guvernare trebuie să rămână, în esenţă, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan şi susţinut de PSD, PNL, USR, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale. El poate fi actualizat în funcţie de evoluţiile economice şi sociale, dar nu există motive pentru abandonarea liniilor de reformă asupra cărora a existat deja un acord politic”, a precizat Pricopie.
Potrivit acestuia, premierul independent ar trebui să îşi asume public două angajamente: să nu participe la jocuri politice pe durata mandatului şi să demisioneze la data stabilită.
„În sfârşit, premierul independent ar trebui să îşi asume public două angajamente: că nu va participa la jocuri politice pe durata mandatului, adică îşi va păstra echidistanţa, şi că va demisiona la data stabilită, 15 februarie 2027. Astfel, nimeni nu va putea suspecta că funcţia este folosită ca platformă pentru construcţii politice personale”, a transmis Remus Pricopie.
El a apreciat că, în lipsa unui acord între PSD, PNL, USR, UDMR, Grupul Minorităţilor Naţionale şi eventual alte forţe democratice, criza politică riscă să se prelungească inutil.
„Nu văd astăzi o altă soluţie realistă pentru ieşirea din impas. Fără un acord între PSD, PNL, USR, UDMR, Grupul Minorităţilor Naţionale şi eventual alte forţe democratice dispuse să susţină stabilitatea instituţională, criza actuală riscă să se prelungească inutil”, a afirmat Pricopie.
El a subliniat că politica democratică presupune compromis în interes public, nu ultimatumuri.
„Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public. Iar întrebarea importantă nu este cine câştigă negocierile şi cine le pierde. Întrebarea este cine este dispus să facă paşii necesari pentru ca România să poată merge mai departe”, a mai transmis Remus Pricopie.