Regimul din Georgia impune „standarde de obiectivitate si etica a presei.” Restrictii si masuri dure si impotriva societatii civile

Autoritatile georgiene inmultesc masurile impotriva presei si societatii civile, propunand o serie de noi restrictii aparent inspirate de inghetarea ajutorului extern al presedintelui american Donald Trump, scrie Politico.

„Scandalul USAID la nivel Mondial… a facut evident faptul ca trebuie sa ne revendicam pe deplin tara”, a declarat miercuri presedintele partidului de guvernamant Visul Georgian, Mamuka Mdinaradze.

Tbilisi va introduce un nou proiect de lege pentru a „defini standardele de obiectivitate si etica ale presei” si pentru a interzice complet finantarea straina pentru mass-media.

Anul trecut, partidul de guvernamant, favorabil Rusiei, a adoptat o lege care califica drept „agenti straini” ONG-urile si mass-media care primesc mai mult de 20% din finantarea lor din strainatate.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-ar putea însoți pe Volodimir Zelenski la Washington

Inaintea noii ofensive, amata israeliană va muta locuitorii din Gaza în sudul enclavei. Este vorba depre aproximativ un milion de persoane

Saptamana aceasta, prim-ministrul georgian Irakli Kobahidze a luat masuri suplimentare impotriva donatorilor occidentali si a „activitatii lor coordonate impotriva poporului si statului georgian”, afirmand ca ONG-urile finantate din strainatate au incercat sa faca revolutie.

Un alt proiect de lege va elimina obligatiile statului de a implica societatea civila in procesul decizional legislativ. „Nimeni nu ar trebui sa poata mentine tara intr-o stare constanta de turbulente, cu probleme inexistente si acuzatii inventate”, a declarat Mdinaradze.

Joi, parlamentul georgian a adoptat de asemenea un set de noi legi care inaspresc regulile cu privire la adunari si demonstratii. Una dintre legi a majorat pedepsele pentru insultarea unui agent de politie in timpul serviciului, care se pedepseste acum cu pana la 60 de zile de inchisoare. Sanctiunile pentru neascultarea unui ofiter de politie au crescut de asemenea.

Anterior, guvernul a modificat legile privind serviciul public, simplificand procedurile de concediere a functionarilor publici. Pe fondul protestelor antiguvernamentale in curs, mai multi functionari publici au raportat ca au fost concediati din cauza participarii lor la proteste.

Jurnalistii „tradatori”

Jurnalistii din Georgia au declarat ca miscarea guvernului este menita sa reduca la tacere vocile critice. „Acest lucru va fi folosit ca o parghie pentru cenzurarea si reducerea la tacere a mass-media in mainile puterii, care nu are institutii independente, nici instante independente”, a declarat Lika Zakasvili, co-fondator al publicatiei media locale Publika.

Georgia a fost cuprinsa de haos politic de la alegerile sale parlamentare din octombrie, care au fost marcate de violente si nereguli. Observatorii electorali internationali si-au exprimat ingrijorarea cu privire la presiunile asupra cetatenilor si la acuzatiile de cumparare de voturi si de falsificare a buletinelor de vot.

In noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care solicita repetarea alegerilor, deoarece acestea nu au fost „nici libere, nici corecte”. O luna mai tarziu, SUA l-au sanctionat pe oligarhul georgian si fondatorul partidului Visul Georgian, Bidzina Ivanisvili, pentru subminarea democratiei georgiene in beneficiul Rusiei.

Dupa ce autoritatile au inghetat candidatura Georgiei la aderarea la UE in noiembrie, mii de persoane s-au adunat la Tbilisi pentru a demonstra. Guvernul a dispersat protestatarii prin forta, arestand ulterior zeci de persoane la mitinguri recurente, printre care figuri ale opozitiei si jurnalisti.

„Autoritatile refuza sa vorbeasca cu noi. Parlamentarii i-au numit pe jurnalistii nostri tradatori doar pentru ca au pus o intrebare”, a declarat Eter Turadze, redactor-sef al publicatiei locale Batumelebi.

Co-fondatoarea Batumelebi, jurnalista Mzia Amaghlobeli, a fost arestata la 11 ianuarie, in timpul unei demonstratii, dupa ce a palmuit un sef de politie care, spunea ea, o insultase. Acum, ea face obiectul unor acuzatii penale si ar putea fi condamnata la pana la sapte ani de inchisoare. Amaghlobeli se afla in greva foamei de la arestarea sa si a raportat abuzuri suplimentare in detentie. Potrivit avocatului ei, seful politiei a scuipat-o in fata si i s-a refuzat accesul la apa si la o toaleta.

„Greva foamei este un protest fata de starea actuala a lucrurilor. Democratia trebuie aparata”, a declarat Turadze, adaugand ca jurnalistii din redactia sa sunt impiedicati zilnic sa isi faca datoria profesionala.

Comisarul pentru extindere Marta Kos a declarat ca amendamentele propuse de partidul de guvernamant „vor submina si mai mult drepturile cetatenilor la libertatea de exprimare si de intrunire” si a cerut autoritatilor georgiene „sa schimbe directia si sa revina pe calea Georgiei catre UE, respectand vointa cetatenilor georgieni”.

Salome Zourabichvili, al cincilea presedinte al Georgiei si o sustinatoare ferma a aderarii tarii la Uniunea Europeana, a criticat parlamentul pentru „promovarea de noi legi si amendamente menite sa reduca la tacere disidenta si sa suprime vocea protestelor”.

Zourabichvili, cea care a sustinut reformele si cursul european al tarii, precum si protestele antiguvernamentale, si-a incheiat mandatul in decembrie, iar in locul ei a venit un presedinte nationalist, care sustine guvernul, fostul fotbalist Mihail Kavelasvili.